Bugetarii obţin degeaba în instanţă sentinţe conform cărora reducerea salariilor cu 25% a fost ilegală. Premierul Emil Boc se apără cu decizia Curţii Constituţionale sau impune HG-uri prin care se amână plata restanţelor.
Sindicatele ameninţă cu sute de mii de acţiuni în instanţă şi ameninţă cu proteste dacă Guvernul continuă să amâne executarea sentinţelor prin acte normative.
Tot mai multe instanţe decid că reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor sau a indemnizaţiilor de concediu în cazul profesorilor este ilegală. Cu toate aceastea, Guvernul susţine că banii nu vor ajunge în conturile celor care au obţinut sentinţele executorii.
„Decizia Curţii Constituţionale privind Legea de reducere a salariilor este de constituţionalitate. O decizie judecătorească a unei instanţe nu poate opri aplicarea legii, iar această decizie va fi atacată la instanţele superioară, nefiind definitivă”, a precizat premierul Emil Boc.
Solicitat de jurnalişti să comenteze motivarea Tribunalului, potrivit căruia diminuarea salarială reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate conform Convenţiei Drepturilor Omului, premierul a răspuns ironic: „Dar când patronii dumneavoastră au fost obligaţi să vă taie salariile au încălcat drepturile omului?”.
Magistraţii Tribunalului Vâlcea au decis că reducerea salariilor cu 25 la sută în cazul a şase funcţionari de la Primăria Voineasa şi a doi judecători care au contestat în instanţă decizia de diminuare a salariilor este ilegală, astfel că cele opt persoane ar urma să îşi primească banii înapoi.
Guvernul are însă şi alte pârghii prin care ignoră sentineţe definitive şi irevocabile. Astfel, drepturile salariale câştigate în instanţă de bugetari până în prezent vor fi plătite începând cu 2012, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă adoptate de Guvern în primăvara acestui an.
Drepturile salariale restante câştigate în instanţă de bugetari, devenite executorii până la data intrării în vigoare a OUG adoptate miercuri, se achită astfel: în 2012 se plăteşte 34% din sumă, în 2013 – 33%, iar în 2014 – diferenţa de 33%.
Actul normativ se referă la autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din bugetul de stat, din bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, din venituri proprii şi subvenţii de la stat sau chiar finanţate integral din venituri proprii.
Valoarea totală a drepturilor salariale restante câştigate în instanţă se ridică la 2,16 miliarde de lei, reprezentând 0,4% din PIB, a precizat atunci Ioana Muntean.
Guvernul a adoptat anul trecut Hotărârea cu numărul 71, potrivit căreia plata drepturi salariale câştigate în instanţă până la 31 decembrie 2009 urma să se facă astfel: în anul 2010 – 34% din valoarea titlului executoriu, în 2011 – 33% şi în anul 2012 – diferenţa de 33%. Potrivit unei OUG adoptate în martie 2010, şi drepturile salariale restante câştigate în instanţă anul acesta urmau să fie plătite eşalonat, în 2011, 2012 şi 2013.
„CCR nu are atribuţii în a limita atribuţiile instanţelor de judecată, nu poate amenda hotărâri definitive”, susţine avocatul Aurelian Pavelescu.
În ceea ce priveşte procedura de amânare cu anii a plăţilor, sindicatele ameninţă cu alte proteste. „Vreau să vă atrag atenţia că hotărârile judecătoreşti chiar dacă sunt executorii, domnul Emil Boc presupun că va merge pe varianta ordonanţelor de urgenţă în care se va amâna la nesfârşit plata acestor drepturi legale hotărâte de către instanţă”, a precizat Marius Nistor, preşedinte executiv Federaţia „Spiru Haret”.
Citeste tot articolul pe cotidianul.ro
