Fost Sef SMG
Procurorii din Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului CHELARU MIRCIA, general corp de armată în rezervă, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma participaţiei improprii;
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
În perioada 2000-2007, inculpatul Chelaru Mircia a determinat, cu intenţie, funcţionari din cadrul Ministerului Apărării Naţionale să încheie, fără vinovăţie, un contract de vânzare-cumpărare a unui apartament, situat în municipiul Bucureşti, deşi acesta nu deţinea un contract de închiriere valabil încheiat pentru acest imobil.
Mai mult, anterior, inculpatul dobândise în proprietate un alt imobil construit din fondul locativ de stat în temeiul Decretului – Lege nr. 61/1990, ascunzând acest aspect Ministrului Apărării Naţionale şi Comisiei de Audit din cadrul MApN, prin aceasta cauzându-se un prejudiciu de 92.839,08 lei în dauna MApN.
Conform legii 564/2004, cadrele militare sau fostele cadre militare care dețineau, la data apariției legii, locuințe de serviciu aparținând Ministerului Apărării Naționale, le puteau cumpăra, în regim subvenționat, însă cu anumite condiții, între care, titularul contractului de închiriere să dețină această calitate de chiriaș în baza unui contract de închiriere valabil încheiat, titularul cererii de cumpărare să nu dețină sau să nu fi deținut locuințe proprietate pe teritoriul României, titularul cererii să nu mai fi cumpărat din fondul de stat o altă locuință, în regim subvenționat.
Concret, starea de fapt detaliată în rechizitoriu este următoarea:
La data de 28 octombrie 2000, inculpatul Chelaru Mircia, având funcţia de şef al Statului Major General al Ministerului Apărării Naţionale, ar fi solicitat, prin raport, ministrului Apărării Naţionale aprobarea de a i se repartiza o locuinţă de serviciu.
În cuprinsul solicitării, inculpatul ar fi omis să precizeze că deţine în proprietate o altă locuinţă împreună cu soţia, în Garnizoana Bucureşti, dobândită din fondul locativ al Ministerului Apărării Naționale, după anul 1990.
Aspectele omise din raport, referitoare la situația sa locativă, constituiau impedimente absolute care ar fi fost de natură să-l împiedice pe inculpat să primească o locuință de serviciu în garnizoana București.
Astfel, la data de 13.12.2000, în baza repartiţiei, s-a încheiat între M.Ap.N. şi inculpatul Chelaru Mircia, un contract de închiriere pentru perioada 13.12.2000 – 13.12.2002, deşi acesta împreună cu soţia sa deţineau în coproprietate o locuinţa situată în Bucureşti.
La data de 07.06.2001 inculpatul Chelaru Mircia a fost trecut în rezervă.
Deşi contractul de închiriere expirase la data de 13.12.2002, iar tacita relocaţiune nu opera în acest domeniu, ulterior, între Ministerul Apărării Naţionale şi inculpat ar fi fost încheiat retroactiv un alt contract de închiriere, pentru perioada 14.12.2002 – 01.07.2003, având ca obiect aceeași locuinţă de serviciu. Acest contract ar fi fost prelungit succesiv, de patru ori, prin acte adiţionale, deşi inculpatul Chelaru Mircia nu îndeplinea condiţiile legale pentru prelungirea termenelor de închiriere.
La data de 07.06.2007 a fost încheiat între M.Ap.N. și inculpat contractul de vânzare – cumpărare a locuinței de serviciu, pe care acesta din urmă ar fi vândut-o în cursul anului 2008, pentru suma de 300.000 euro.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucureşti.
Prezentul dosar s-a constituit prin disjungere dintr-o altă cauză, în care, la data de 3 septembrie 2013, Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a dispus trimiterea în judecată a 11 inculpați, cadre militare, pentru infracţiuni de abuz în serviciu legate de achiziționarea, în condiții nelegale, a unor locuințe de serviciu la preț subvenționat. (comunicat nr. 761/VIII/3 din 04 septembrie 2013).
DNA face precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă spre judecare, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
Mai este ceva de comentat? Doua case luate la pret de nimic si vandute pe sute de mii de euro, in conditiile in care cadre militare stau cate doua trei intr-un apartament pentru a-si permite chiria.
Ma gandesc la sutele de militari ce lupta in teatrele de operatii sperand la o viata mai buna, la un acoperis deasupra capului, la o familie unde sa se intoarca dupa orele de program si vad acesti viermi aciuati in spatele unor birouri indesandu-si sute de mii de euro in buzunare, sugand armata asta prapadita si de vlaga pe care o mai are.
10 GENERALI INFRACTORI .DOAR IN ANUL 2013 !
RUSINEA ARMATEI ROMANE
De la DNA (sectia Combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari ) aflam ca in anul 2013 au fost trimiși în judecată 79 inculpați, din care 2 arestați preventiv.
Prin 10 rechizitorii s-a reținut săvârșirea a 270 infracțiuni, din care:
2 – infracțiuni de corupție
87 – infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție
136 – infracțiuni aflate în legătură directă cu infracțiunile de corupție
37 – infracțiuni de înșelăciune
1 – complicitate la infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri oficiale
5 – infracțiuni de omisiune a sesizării organelor judiciare
1- infracțiune de fals intelectual
1 – infracțiune de uz de fals
Din cei 79 inculpați, 74 sunt bărbați, 47 au studii superioare, majoritatea provin din mediul urban (75) și au vârste cuprinse între 21 și 54 ani (63).
Inculpații trimiși în judecată aveau, la data comiterii faptelor, calitatea de militari, dintre care:
– 10 generali (5–cu grad de general maior–unul fost ministru al Apărării, actualmente parlamentar,2 – general de brigadă și 3- general– unul chestor general de poliție la data trimiterii în judecată, fost general I.G.J.R. ),
– 1 comandor
– 35 ofițeri (11- colonel, 11- locotenent colonel, 7 – maior și 6 – căpitan), 1 subcomisar de poliție (fost locotenent I.G.J.R.), 32 subofițeri M.Ap.N.
Între aceștia,17 aveau funcții publice de conducere, astfel: 1 inspector general și 1 inspector general adjunct al I.G.J.R.,3 inspectori șefi și 1 adjunct al inspectorului șef I.J.J., 6 șefi direcție M.Ap.N.,1 șefi direcție I.G.J.R., 4 comandanți UM.
De asemenea, au mai fost trimiși în judecată 1 contabil șef I.J.J.,1 șef serviciu I.G.J.R.,1 medic șef secție UM,1 șef birou I.G.J.R.,1 comandant grupă I.J.J.
Prejudiciul total reținut prin rechizitorii este în sumă de 7.075.784 lei și 1.320.733 euro (416.225 lei în anul 2012) și au fost instituite măsuri asigurătorii în valoare de 1.885.365 lei (416.225 lei în anul 2012).
De asemenea, s-au instituit măsuri asigurătorii asupra obiectului infracțiunii de luare de mită, în valoare de 16.500 lei, în vederea confiscării.
S-a dispus, prin 13 hotărâri definitive, condamnarea a 341 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitorii întocmite de procurori militari (17 hotărâri privind 101 inculpați condamnați, în anul 2012).
Rezultă că a fost stabilită vinovăția față de 99,71 % din persoanele definitiv judecate.
Comentariu:
1 . Interesant de stiut, CINE a asigurat suportul savarsirii infractiunuilor?
2. Cum este posibil sa mai poarte gradul militar?
3. Ce fel de management este aplicat in acest minister?
domnilor, TOTUL dupa chipul si asemanarea politicului romanesc!
Ne miram de ce NU se pun in executare HJD?