Dacă îmi permiteți o butadă, era o întrebare: Ce face soldatul român în prima săptămână când ajunge în Afganistan? Răspunsul era: Se duce în PX-ul american (n.r. – magazin al SUA aflat în facilitățile militare) și își cumparabocanci.
Lucru care era absolut real. Vă pot confirma din experiență proprie. Am achitat 127 de dolari pe o pereche de bocanci”,
Declarațiile de mai sus aparțin generalului(r.) Crăciun, fost comandant al Forţelor pentru Operaţiuni Speciale (FOS), în cadrul unui podcast de la defenseromania.ro
De ce se întâmpla asta? Pentru că România nu asigura un nivel de calitate care să permită unui militar care stă încălțat în acei bocanci 18-20 de ore pe zi, să-și desfășoare misiunile așa cum trebuie. Culmea e că am auzit ulterior că unii bocanci americani erau făcuți și prin România. Erau foarte comozi, permiteau marșuri pe distanțe lungi. Cumpăram bocanci, cască, toc pentru pistol, corp de legătură de la centură la pistol pentru a nu îl pierde și multe alte asemenea echipamente. Știu că e de necrezut, dar se întâmplă din păcate inclusiv azi chiar dacă sunt alocați bani pentru echipament. Există unii (n.r. – militari) care cheltuie acești bani la mare sau la munte, dar sunt excepții”, mai adaugă fostul comandant al componentei forțelor speciale.
Acum, după aceste declarații pe care va invitam sa le citiți pe defenseromania.ro, nu avem cum sa nu ne punem întrebarea logica: ce a făcut GENERALUL Crăciun pentru ca militarii romani din Afganistan sa nu mai sufere din cauza echipamentului anormal de prost, mai ales ca cei care aveau de suferit cel mai mult erau subordonații domniei sale. Ca știa și ca a trecut prin greutăți generate de echipamentul prost, am înțeles. Nu am înțeles ce a făcut practic pentru îmbunătățirea e hipamentului, prin prisma funcțiilor înalte deținute în structurile MApN (primul om din forțele pentru operații speciale).
Cât a fost în activitate, personal, nu am auzit nici măcar un crampei din aceste declarații însă acum, la trecerea în necunoscutul calității de rezervișt, cu mic sprijin din partea unor prieteni, apare pe la televiziuni ca și alți colegi de ai sai, explicând ne cât de chinuit a fost în Afganistan.
Nu ne-am permis bocanci de 127 de dolari
Eu, ca și marea majoritate a colegilor, nu ne-am permis sa cumpăram bocanci de 127 de dolari pentru ca erau prea scumpi, am cumparat de 60-70 de dolari, însă și aceștia au fost cu 5 clase peste jegurile cumpărate, pe criterii doar de ei știute, de către MApN, în pofida „lecțiilor învățate” transmise de către militarii romani din teatrele de operații, de care nu a ținut nimeni cont.
Deci stimabile general în rezervă, declarațiile pe care le faceți acum la trecerea în necunoscut, trebuiau sa fie fapte cât ați fost în activitate. Asa ați fi rămas în amintirea militarilor romani: acel general care a făcut ceva pentru militari. Acum însă, cu toate poveștile astea care probabil va aduc ceva prezenta prin studiouri și marafeti în portofel, rămâneți un alt ilustru general necunoscut pentru militarii romani.
