O şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) condusă de preşedintele României a avut loc, marţi, 17 decembrie a.c., la ora 15.00, în Sala CSAT a Palatului Cotroceni, pe ordinea de zi fiind incluse subiecte de interes pentru structurile de securitate si aparare nationala.
Printre subiectele aflate pe ordinea de zi a sedintei CSAT:
-Raportul prim-ministrului Guvernului României către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării privind măsurile adoptate de România în vederea punerii în aplicare a regimurilor de sancţiuni internaţionale;
– participarea României la misiunile derulate sub egida Uniunii Europene;
-stadiu şi perspective pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul capacităţilor civile;
– Strategia industriei naţionale de securitate
– stadiul îndeplinirii Programului multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României pentru perioada 2013 – 2016 şi în perspectivă până în anul 2022;
– Planul de întrebuinţare a forţelor armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara teritoriului român în anul 2014;
– situaţia actuală a Fondului Naţional de Adăpostire a Populaţiei;
– programul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru anul 2014.
La şedinţă au participat prim-ministrul Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, viceprim-ministru al Guvernului României, ministrul Finanţelor Publice, domnul Daniel Chiţoiu, ministrul Apărării Naţionale, domnul Mircea Duşa, ministrul Afacerilor Interne, domnul Radu Stroe, ministrul Justiţiei, domnul Robert-Marius Cazanciuc, ministrul Economiei, domnul Andrei-Dominic Gerea, directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul George-Cristian Maior, directorul Serviciului de Informaţii Externe, domnul Teodor-Viorel Meleşcanu, şeful Statului Major General, domnul general-locotenent Ştefan Dănilă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, domnul Iulian Fota, secretarul CSAT, domnul general Ion Oprişor, şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui României, domnul Bogdan Oprea. Au mai participat, ca invitaţi, domnul Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, domnul Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătății, și domnul general Marcel Opriş, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale,.
Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au avizat proiectul de Hotărâre a Guvernului privind Strategia industriei naţionale de securitate.
În urma analizării măsurilor adoptate de către România în vederea punerii în aplicare a regimurilor de sancţiuni instituite pe plan internaţional în perioada octombrie 2012 – septembrie 2013, membrii CSAT au constatat că instituţiile româneşti au pus în aplicare sancţiunile internaţionale legal prevăzute.
Membrii Consiliului au fost informați despre participarea României la misiunile derulate sub egida Uniunii Europene (UE), precum şi despre perspectivele pentru implementarea Strategiei naţionale în domeniul capacităţilor civile. În urma informării s-a constatat că România şi-a adus contribuţia la misiunile Uniunii Europene de implementare a Politicii de Securitate şi Apărare Comună (UE/PSAC), care s-au desfăşurat în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.
O altă temă pe agenda şedinţei CSAT a reprezentat-o informarea cu privire la stadiul îndeplinirii Programului multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României pentru perioada 2013 – 2016 şi în perspectivă până în anul 2022. Obiectivele programului au fost stabilite având la bază o creştere anuală a bugetului Ministerului Apărării Naționale în așa fel încât, în anul 2016, acesta să ajungă la un nivel de 2% din PIB.
CSAT a aprobat Planul de întrebuinţare a forţelor armate ale României care se trimit în misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2014.
Armata României realizează două misiuni esenţiale: apărarea României şi, respectiv, apărarea aliaţilor săi prin participarea la operaţii de apărare colectivă şi promovarea stabilităţii regionale şi globale. Efortul principal îl constituie, în continuare, participarea în cadrul operaţiei ISAF din Afganistan și cu menţinerea angajării în teatrul de operaţii din Balcani.
În anul 2014, Armata României va disloca la misiuni şi operaţii din afara teritoriului statului român un număr de 1.311 militari. Comparativ cu anul 2013, numărul acestor forţe este diminuat cu 725 de militari.
În ceea ce priveşte Ministerul Afacerilor Interne, forţele care vor participa în anul 2014 la misiuni sub egidele Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), ale Uniunii Europene, ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) şi ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) vor fi de 791 de militari și poliţişti. Faţă de anul 2013, numărul acestora este mai mare cu 301 persoane.
Ai dreptate. Am auzit si eu de niste cazuri pe la Bruxelles. Unu care a ajuns dupa ce a picat la examen si apoi i s-a mai si prelungit mandatul, de capabil ce este nu?
Depinde cum vor fi alesi cei care vor participa la misiuni UE.Pe ce criterii vor fi selectionati, pe baza de concurs sau doar impusi pe numite posturi? Unii muncesc si trec niste examene pe cand altii ajung acolo chiar in urma picarii examenului si isi mai si prelungesc contractul apoi.