MApN a dat publicitatii, in vederea asigurarii transparentei decizionale prin dezbatere publica, un nou proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.
Prin prezentul proiect se urmăreşte ca, în timp de pace, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă să poată fi înaintaţi în gradul următor, în raport cu nevoile forţelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, cel mult până la gradul corespunzător celei mai mari funcţii îndeplinite în activitate sau până la gradul corespunzător funcţiei în care sunt repartizaţi în planul de mobilizare.
Totodată proiectul urmăreşte eliminarea diferenţierilor în ceea ce priveşte caracterul mutării cadrelor militare în activitate.
LEGE
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare
Articol unic. – Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. După articolul 201 se introduce un nou articol, art. 202, cu următorul cuprins:
„ Art. 202. – Cadrele militare în activitate numite în prima funcţie sau mutate într-o altă garnizoană decât cea în care îşi au domiciliul şi care nu deţin locuinţă proprietate personală în acea garnizoană, nici ei şi nici soţiile sau soţii acestora, în situaţia în care nu li se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, au dreptul la o compensaţie lunară pentru chirie de până la 50% din solda lunară.
Cadrele militare în activitate numite în prima funcţie sau mutate într-o garnizoană în care îşi au domiciliul, dar care nu deţin locuinţă proprietate personală, nici ei şi nici soţiile sau soţii acestora, în situaţia în care nu li se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, pot beneficia, în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului apărării naţionale, de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. 1, la propunerea comandanţilor sau a şefilor cadrelor militare respective.
Cuantumul concret al compensaţiei şi condiţiile de acordare a acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului apărării naţionale.
Soţiile sau soţii cadrelor militare mutate într-o altă garnizoană, care au fost încadrate în muncă şi au întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţii sau soţiile, au dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din solda lunară a cadrelor militare pe care le-au urmat, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei activităţi autorizate aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni de la data mutării cadrului militar.
De indemnizaţia lunară prevăzută la alin. 4 beneficiază şi soţii sau soţiile care, la data mutării cadrelor militare pe care le-au urmat, erau înscrise ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului Bucureşti, dar numai după expirarea, potrivit legii, a termenului de plată a indemnizaţiei de şomaj.”
2. La articolul 61 se introduce un nou alineat, alin. 2, cu următorul cuprins:
„În timp de pace, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în rezervă pot fi înaintaţi în gradul următor, în raport cu nevoile forţelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, cel mult până la gradul corespunzător celei mai mari funcţii îndeplinite în activitate sau până la gradul corespunzător funcţiei în care sunt repartizaţi în planul de mobilizare.”
3. Alineatele 3 şi 13 ale articolului 109 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„ Dispoziţiile art. 2 alin. 21 paragraful A, paragraful B lit. a) şi b), art. 5 alin. 2, art. 202, art. 411, art. 50 alin. 5, art. 51 alin. 2, art. 61 alin. 2, art. 751, art. 85 alin. 1 lit. e1) şi art. 1081 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale.
…………………………………………………………………….
Dispoziţiile art. 2 alin. 2, art. 201, art. 55 alin. 1, art. 56-59, art. 61 alin. 1, art. 62, 80 şi 81 nu se aplică ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor din Ministerul Apărării Naţionale.”
Bucureşti,
Nr.
Justitiara Mariana Campeanu gestioneaza o legislatie care ascunde 3 „bombe” contra militarilor! Iar premierul si ceilalti ministri ii sunt complici!
Legislatia M.M.P.S. discrimineaza militarii romani? Ei, si?
M. Campeanu, ministrul muncii. Desi a pozat in politician interesat de problemele militarilor, in realitate este primul politician care s-a exprimat public contra pensiilor de serviciu. Doamna ministru patroneaza un minister care se ocupa de salarizare, pensionare si protectie sociala. Conceptia dumneai este simpla si corespunde perfect cu a PD-L: aceleasi legi de salarizare si de pensionare pentru toti „oamenii muncii”. Foarte bine, insa in realitate ministrul muncii are 3 „bombe” contra militarilor in legislatia pe care o gestioneaza in mod „unitar” pentru toti „oamenii muncii” si nu face absolut nimic sa le dezamorseze.
Prima „bomba” contra militarilor este in Legea nr. 284/2010 a salarizarii unitare. „Art. 3 Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii: c) echitate şi coerenţă, prin crearea de oportunităţi egale şi remuneraţie egală pentru muncă de valoare egală, pe baza principiilor şi normelor unitare privind stabilirea şi acordarea salariului şi a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar”. Perfect! Oamenii muncii incluzand si militarii, sunt repartizati in 15 trepte de salarizare si primesc „remuneraţie egală pentru muncă de valoare egală”. Exemplu: locotenent vs. bibliotecar, acelasi coeficient de salarizare 2,96. Remuneratie este egala, dar in realitate pentru locotenent s-a incheiat cu „munca de valoare egala”. In timp ce bibliotecarul isi incaseaza remuneratia pentru un volum de munca fix de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, locotenentul isi incaseaza remuneratia in functie de astre. Intrucat prin aceeasi lege, Anexa nr. VII, Cap. 2, Sectiunea a-2, art. Art. 92 (1) „Cuantumul zilnic al soldei lunare cuvenite personalului militar se determină prin raportare la numărul zilelor calendaristice corespunzătoare fiecărei luni a anului”. Doamna ministru Campeanu intr-una din desele aparitii ale dumneaei in postura de justitiar convins in probleme de legislatia muncii, ar trebui sa faca opinia publica sa inteleaga cum e posibil sa existe „remuneraţie egală pentru muncă de valoare egală”, in conditiile in care locotenentul poate fi obligat sa lucreze 7 zile din 7 si 24 de ore pe zi, pentru aceeasi remuneratie precum bibliotecarul pentru cele 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana? De ce sa nu aiba si militarii acelasi regim de munca de exemplu precum bibliotecarii, daca tot sunt declarati „oameni ai muncii” remunerati si pensionati „unitar”? De ce militarii trebuie sa fie tratati in mod descriminatoriu, de exemplu fata de poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special si carora cuantumul zilnic al salariului lunar „se determină prin raportare la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă (…)?” Sau fata de personalul de la fisc. Sau fata de oricine altcineva!
A 2-a „bomba” in legislatia patronata de M.M.P.S. indreptata contra militarilor romani, este in Legea nr. 263/2010 a pensionarii unitare. Dar nu numai: si in Legea nr. 119/2010, fiind una din cauzele majore de diminuare a pensiilor militare. Se refera la grupele de munca si este singura lege din lume care trateaza din punct de vedere financiar, in mod identic 2 grupe de munca cu risc profesional diferit. Art. 18: „Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezinta, conform legii, stagiu de cotizare realizat in conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca se acorda perioade suplimentare la vechimea in munca sau la vechimea in serviciu, care constituie stagii de cotizare in conditii normale, dupa cum urmeaza:
a) 3 luni pentru fiecare an lucrat in CONDITII DEOSEBITE de munca;
b) 6 luni pentru fiecare an lucrat in CONDITII SPECIALE de munca;
c) 12 luni pentru fiecare an lucrat in ALTE CONDITII asa cum sunt reglementate la art. 29 alin. (2)”. Perfect, 3 grupe cu risc profesional diferit, teoria este aplicata, pentru a fi transpusa si in practica nu mai este necesar decat ca fiecare grupa de munca sa beneficieze de un tratament financiar superior celeilalte grupe. Practica nu este insa deloc asa. In aceeasi lege, la art. 100 e ascunsa „bomba”. Art. 100: „Persoanele care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca, potrivit legii, beneficiaza de majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele respective, dupa cum urmeaza:
a) cu 25% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri de munca incadrate in CONDITII DEOSEBITE, potrivit legii;
b) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa I de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri de munca incadrate in CONDITII SPECIALE, potrivit legii;
c) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in ALTE CONDITII de munca, potrivit legii”. In practica, acest fapt se traduce astfel: intre o persoana care a lucrat 30 de ani in grupa CONDITII SPECIALE si o persoana care a lucrat 30 de ani in grupa ALTE CONDITII, nu exista nicio diferenta la calculul pensiei cauzata de incadrarea in grupe diferite de munca, ambele persoane primind 50% majorare de punctaj pentru fiecare din cei 30 de ani efectiv lucrati. Doamna ministru Campeanu, cunoaste problema inca din campania electorala. Ministerul Apararii o cunoaste si de mai mult timp si stie prea bine ca in urma schimbarii legislatiei, rezervistii din grupa ALTE CONDITII sunt cei cu cuantumuri diminuate masiv si in masa. Si ce daca stiu situatia cele 2 ministere? M.M.P.S. a transmis cu cca. un an in urma, un raspuns unui membru al R-26500 prin care a aruncat pisica in gradina Ministerului Finantelor. Raspunsul se traduce astfel: „Aveti dreptate, dar nu putem face nimic din cauza Codului Fiscal care prevede aceeasi contributie de asigurari sociale atat pentru personalul din CONDITII SPECIALE cat si pentru cel din ALTE CONDITII”.
Ce diferenta de risc o fi intre
un contabil si un parasutist?
La Art. 29618 alin. (3) lit. a), sunt prevăzute cotele de contribuţii sociale obligatorii în funcţie de condiţiile de muncă, astfel:
a^1) 31,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
a^2) 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
a^3) 41,3% pentru CONDITII SPECIALE de muncă şi pentru ALTE CONDITII, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 30,8% pentru contribuţia datorată de angajator. Si astfel, s-a terminat cu grupa ALTE CONDITII care ramane grupa cu cel mai inalt risc profesional doar in teorie, din moment ce finantistii statului nu reusesc sa faca o minima diferenta intre riscul profesional la care este supus un pilot militar (de exemplu) din grupa ALTE CONDITII si intre riscul profesional la care este supus de exemplu, un casier-contabil din grupa CONDITII SPECIALE. Pana se dezmeticesc vreodata Ministerul de Finante, M.M.P.S., M.Ap.N. si pana la urma si premierul, realitatea ramane precum in exemplu anterior.
A 3-a „bomba” este legata de neaplicarea Codului Muncii (Legea nr. 53/2003) si militarilor. Dupa cum se cunoaste Codul Muncii (Legea nr. 53/2003) completeaza Legea nr. 284/2010 a salarizarii unitare. De exemplu, daca angajatii ministrului M. Campeanu (orice alt angajat bugetar sau nebugetar din Romania, cu exceptia militarilor) lucreaza suplimentar, se intampla astfel: in baza Art. 122/Codul Muncii ” (1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia”. Poate unii „salariati unitari” mai lucreaza 2-3 suplimentar pe acolo (este interzis a lucra mai mult de 8 ore suplimentare pe saptamana) si dispozitiile precedentului art. sunt aplicabile. Dar ce facem cu un batalion dislocat 30 de zile la un exercitiu aplicativ, 24 de ore din 24 si 7 zile din 7? Sau cu un batalion dislocat 6 luni intr-un teatru de operatii, tot 24 de ore pe zi si tot 7 zile din 7? Buclucasul Art. 122/Codul Muncii, nu poate fi aplicat intrucat ar insemna ca prima unitate sa isi puna lacat pe usa cca. 2 luni si jumatate, iar a 2-a unitate – cca. un an si jumatate. Trecem la varianta de rezerva. In baza Art. 123/Codul Muncii – „(1) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 122 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia”. (2) Sporul pentru munca suplimentară, acordat în condiţiile prevăzute la alin. (1), se stabileşte prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, şi nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază”. Inaplicabil militarilor, intrucat remuneratiile acestora sunt stabilite la zile calendaristice, deci pt. 24 de ore din 24 si 7 zile din 7 prin Legea nr. 284/2010 a salarizarii unitare gestionata de ministrul M. Campeanu. Asadar, angajatii ministrului Campeanu si orice alt angajat „unitar” pot lucra suplimentar, dar pe bani, nu gratuit ca militarii. Intr-o astfel de situatie, la sfarsit de luna se intampla: angajatii ministrului Campeanu, desi sunt situati in aceleasi trepte de salarizare cu militarii, obtin la sfarsitul lunii venituri mai mari decat militarii, venituri care se transforma in contributii mai mari la pensii si implicit in pensii mai mari. Prin neaplicarea Codului Muncii, militarii nu sunt loviti doar la venituri, ci si la viitoarele pensii „unitare”. Acelasi raspuns primit de la M.M.P.S. in care a fost semnalata deviatia cu grupele de muca, sugereaza ca M.Ap.N. e vinovat daca nu aplica Codul Muncii. Pisica este asadar aruncata in gradina ministrului Dusa. In final, justitiara ministru M. Campeanu, patroneaza in continuare cele 3 „bombe” discriminatorii contra militarilor.
Militarii nu au voie sa gandeasca, ci doar sa execute!
Ministrul Dusa. Detine in ograda si o alta „bomba” discriminatorie contra militarilor romani. In Legea nr. 80/1995 (Statutul cadrelor militare), exista o sectiune inteaga care ii impiedica pe militari sa isi mareasca veniturile si implict contributiile la pensii in sistemul public. Este Sectiunea a 3-a din statut devenita complet atipica de cand militarii nu mai au legi specifice de salarizare si de pensionare. Ministrul nu are nicio problema in acest sens, neavand nicio initiativa de eliminare din statut a sectiunii respective. Este si de ras si de plans ca bibliotecarul asezat pe aceeasi treapta de salarizare cu locotenentul – dupa ce ca primului ii este platita munca suplimentara si de noapte, sa aiba dreptul sa isi faca firma sau sa candideze la europarlamentare pentru a-si rotunji veniturile si contributiile, iar locotenentul – nu. Ministrul ar fi trebuit sa aibe niste initiative, macar in urma unor comparatii. Dupa cum se stie, a fost ministru si la M.A.I. Chiar sa nu fi observat ca in acelasi minister politistii sunt platiti la tarif orar, iar jandarmii si personalul de la I.G.S.U. la zile calendaristice la fel precum toti militarii din M.Ap.N.? Sau ca politistii au drept de asociere sindicala si care dupa cum se stie prezinta beneficii de natura salariala si contributorii pentru angajati, iar militarii nu au acest drept? De ce daca si militarii sunt angajati, contributori si pensionari „unitari”? Greu de crezut ca ministrul Dusa va avea vreo initiativa in acest sens, nefiind capabil sa gestioneze nici macar terorismul politico-guvernamental din cadrul M.Ap.N. indreptat contra propriilor rezervisti prin avalanse de decizii peste decizii si prin obtuzitatea comunista a Directiei pentru Asistenta Juridica (si Relatia cu Parlamentul), continuu de 3 ani.
In urma celor constatate daca politicienii respectivi ar fi fost de top si nu simpli aventurieri ai politicii, intr-o tara normala ar fi trebuit sa se intample astfel: mai intai sa citeasca Art. 16 din Constitutie: „(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”. Si apoi sa isi analizeze legile pe care le gestioneaza, situatie in care:
– Ministrul M. Campeanu: sa elimine art. cu salarizarea militarilor la zile calendaristice din Legea nr. 284/2010 sa ii treaca si pe militari la plata la „tarif orar” precum ceilalti contributori. Apoi sa il traga de carlionti pe ministrul finantelor astfel incat acesta sa diferentieze grupa ALTE CONDITII de grupa CONDITII SPECIALE in Codul Fiscal, urmand ca apoi sa modifice in mod corespunzator si punctajul acordat prin Legea nr. 263/2010 si Legea nr. 119/2010 celor din grupa ALTE CONDITII. In cazul opozitiei premierului, demisia pentru ambii ministri reprezinta singura cale onorabila de a nu mai coparticipa la discriminarea militarilor romani;
– Ministrul Dusa, de mana cu vicepremierul Gabriel Oprea (care cica e responsabil si pe probleme de aparare): sa elimine Sectiunea a 3-a din Legea nr. 80/1995 – Statutul Cadrelor Militare, precum si orice articol din reglementarile militare interne care contravin Codului Muncii. In cazul opozitiei premierului, demisia pentru ministrul apararii reprezinta singura cale onorabila de a nu mai coparticipa la discriminarea militarilor romani, iar in cazul lui Gabriel Oprea o sansa de reabilitare partiala pentru ceea ce a facut cand a lovit din plin in militarii romani;
– Ministrul Stroe de la M.A.I.: sa iasa din letargie si sa isi puna intrebarea cum este posibil ca un jandarm sau pompier militar sa aiba salarii calculate la zile calendaristice, iar omologul lor politist la zile lucratoare, unul sa aiba drept de sindicat, altul nu – in conditiile in care ambii sunt considerati salarizati si pensionari „unitari”? Apoi sa se alature primilor 2 mentionati anterior in demersurile legislative;
– Ministrul Finantelor: sa calculeze ce inseamna plata militarilor la „tarif orar” precum in cazul celorlalti contributori „unitari” si plata muncii suplimentare si de noapte pentru militari precum in cazul celorlalti „oameni ai muncii”. Sa adune, sa scada si sa conluzioneze daca este mai economic asa sau este mai economic sa li se reinapoieze militarilor singura compensare a respectivelor inechitati si care a fost dreptul la pensie militara de stat. Nici nu trebuie calcule sofisticate, este evident ca doar plata militarilor la „tarif orar” tripleaza pe putin bugetul alocat armatei;
– Ministrul Justitiei: sa initieze o simpla circulara/convocare prin care sa atraga atentia in special magistratilor scolarizati in vechiul regim asupra faptului ca in democratie acestia au dreptul sa apere si cetatenii contra abuzurilor statului si nu doar statul contra cetatenilor care denunta abuzurile acestuia. Eventual sa analizeze si concluziile IICCMER care mentioneaza ca si magistratii pot fi catalogati ca reprezentanti ai „aparatului represiv de stat si de partid”;
Ce leapsa le-am tras cu Legea 241/2013!
– Premierul Ponta: sa analizeze atat in Guvern, cat si in propria coalitie politica cum de militarii romani sunt considerati salarizati si pensionari „unitari” la obligatii, iar la facilitati nu mai sunt. Apoi sa nu se limiteze la a fi un simplu constatator, ci sa decizii in acest sens, nu sa se ascunda dupa degete ca pana acum cand e vorba despre decizii;
– Antonescu. Se spune ca se ocupa de noua Constitutie. Sigur nu s-a gandit sa elimine actualul Art. 42 „(1) Munca forţată este interzisă. (2) Nu constituie muncă forţată: a) activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare (…)”. De la acest articol pleaca in realitate toate celelalte deviatii legislative in privinta militarilor romani. Acest articol care restictioneaza niste drepturi fundamentale militarilor fata de ceilalti „oameni ai muncii”, a fost viabil doar in conditiile compensarii restrictiilor respective prin ceva. Acel ceva a fost o lege compensatorie de pensionare a personalului militar, dar asa ceva nu mai exista.
Pana cand se va indrepta ceva, toti cei nominalizati sunt acum partasi la discriminarea militarilor romani proliferata de Basescu si Boc. Atat a militarilor in activitate, cat si a celor in rezerva! Cele prezentate se intampla acum si sunt exact cum au fost lasate mostenire de regimul portocaliu, desi sunt chestiuni care puteau fi indreptate in 24 de ore!
De ce au fost clasificate H.G.-S 1019/2010 si MS 132/2010? Pentru a nu afla opinia publica ca in M.Ap.N. toate majoretele au grupa speciala pentru un fals risc profesional!
La acest moment, grupele de munca aplicabile militarilor sunt prevazute in urmatoarele acte normative:
I. H.G. nr. 1294/2001. De retinut: Art. 6. “Locurile de muncã si activitãtile cu conditii deosebite, speciale si alte conditii, specifice pentru cadrele militare în activitate, sunt precizate în anexele nr. 1-6*), corespunzãtoare institutiilor prevãzute la art. 1 si care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre”. *) Anexele nr. 1-6 se comunică numai instituţiilor interesate.
II. Anexa nr. 1 originala la H.G. 1294/2001 este destinata M.Ap.N. si este aceasta. Atentie, anexa la H.G. nr. 1294/2001 clasifica grupele de munca en-gros, detalierea pe posturi fiind realizata prin norme metodologice proprii fiecarui minister. De retinut! Anexa 1 originala la H.G. 1294/2001 nu esta secreta, nefiind realmente nimic de ascuns.
III. M. 116/2002 este acesta, constituie metodologia de aplicare a H.G. 1294/2001 la M.Ap.N., deci face parte din H.G. 1294/2001. Este neclasificat! De retinut Art. 9: “(1) Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii care au trecut în rezervă potrivit prevederilor legale în vigoare începând cu data de 10.04.2001, beneficiază de drepturile acordate prin Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 şi prin prezentele norme metodologice, pentru perioada cuprinsă între data dobândirii calităţii de cadru militar şi data trecerii în rezervă.”
IV. Anexa nr. 1 originala la M. 116/2002 este aceasta. Anexa reia clasificarea en-gros pe grupele de munca din Anexa nr. 1 la H.G. 1294/2001, dar o detaliaza pe posturi. De retinut! Ca si in cazul Anexei 1 originale la H.G. 1294/2001, nici Anexa nr. 1 la M. 116/2002 nu esta secreta, nefiind realmente nimic de ascuns.
De aici incep misterele, mai ceva ca la Rosia Montana!
V. H.G.-S 1019/2010. Clasificat. Nu se cunoaste continutul. Cunoastem doar ca NU abroga H.G. 1294/2001. Mai cunoastem ca H.G.-S 1019/2010 a inlocuit Anexa nr. 1 originala la H.G. 1294/2001 cu clasificarea grupelor de munca en-gros, cu o alta anexa. In concluzie, H.G.-S 1019/2010 se rezuma ca principiu, la inlocuirea Anexei nr. 1 cu clasificarea en-gros a grupelor de munca la H.G. 1294/2001. Si atunci care este scopul clasificarii H.G.-S 1019/2010? Ascunde ceva noua anexa despre care nu trebuie sa aiba la cunostinta opinia publica?
VI. Noua Anexa nr. 1 la H.G. 1294/2001 impusa prin H.G.-S 1019/2010, are continut clasificat. Desi anexa initiala nu avea nimic de ascuns, cea noua mascheaza ceva. Ce oare, doar nu contine planurile de actiune ale Romaniei contra Chinei?
VII. M. 116/2002 ramane nemodificat ca ordin propriu-zis. Insa pentru a-i fi inlocuita vechea anexa nr. 1 urmare a aparitiei unei noi anexe prin H.G.-S 1019/2010, este necesar si un ordin de ministru.
VIII. M.S. 132/2010. Este ordin de ministru. Clasificat si acesta, fiind urmare a H.G.-S 1019/2010 la fel de clasificata. De retinut: M.S. 132/2010 nu abroga M. 116/2002. M.S. 132/2010 se rezuma ca principiu, la inlocuirea Anexei nr. 1 cu grupele de munca detaliate la M. 116/2002, astfel incat acestea sa corespunda cu clasificarea dupa noua anexa nr. 1 impusa de H.G.-S 1019/2010.
IX. Noua Anexa nr. 1 la M. 116/2002. Clasificata si aceasta. Teoretic, intrucat a ajuns de vreo 2 ani in spatiul public. De la aceasta anexa, putem deduce cu usurinta de ce a au fost clasificate atat H.G.-S 1019/2010, cat si M.S. 132/2010.
Analizand cu atentie continutul noii Anexe nr. 1 la M. 116/2002, se observa de la ani lumina distanta ca aceasta incalca insasi prevederile H.G. nr. 1294/2001. Apare o incadrare artificiala in grupe de munca superioare a unor posturi care nu prezinta nici pe departe riscul profesional care sa justifice incadrarea in respectivele grupe.
Art. 1/H.G. nr. 1294/2001. “Locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Justiţiei, în sensul prezentei hotărâri, se definesc după cum urmează:
a) locurile de muncă şi activităţile cu condiţii deosebite sunt cele care implică existenţa unor factori de risc generaţi de specificul activităţii militare, cu repercusiuni asupra sănătăţii şi/sau capacităţii de acţiune a cadrelor militare;
b) locurile de muncă şi activităţile cu condiţii speciale sunt cele care implică existenţa unor factori de risc ridicat, generaţi de specificul activităţii militare, cu repercusiuni grave şi ireversibile asupra sănătăţii şi/sau capacităţii de acţiune a cadrelor militare;
c) locurile de muncă şi activităţile cu alte condiţii sunt cele care implică pericol permanent de vătămare corporală gravă, invaliditate, mutilare, suprimare a vieţii ori de pierdere a libertăţii – captivitate, terorism, răpiri, luări ca ostateci ori alte asemenea situaţii – şi pentru care nu se pot lua măsuri de prevenire sau de protecţie.
Noua Anexa nr. 1 la M. 116/2002, urmare a H.G.-S 1019/2010 si a M.S. 132/2010, arunca in aer orice principiu al clasificarii in grupele de munca, inlocuind riscul profesional ca unic factor de incadrare intr-o grupa sau alta de munca, cu criterii total obscure. De exemplu: seful de personal dintr-un CMJ/CMZ este incadrat artificial in grupa conditii speciale pentru “factori de risc ridicat, generaţi de specificul activităţii militare, cu repercusiuni grave şi ireversibile asupra sănătăţii şi/sau capacităţii de acţiune”, alaturi de un militar care executa lucrari de distrugeri si care este supus in mod real unor riscuri, iar un jurist sta alaturi de un militar din Sectia Tehnologii Chimice, ultimul fiind de asemenea supus unor riscuri reale. Pe langa ei, la gramada si functionarii din C.S.P sau din D.F.C. Alt exemplu: un magistrat militar sau un oarecare care cica apara interesele M.Ap.N. in fata Parlamentului, intra tot artificial in grupa cu cel mai inalt risc profesional alte conditii pentru “pericol permanent de vătămare corporală gravă, invaliditate, mutilare, suprimare a vieţii ori de pierdere a libertăţii – captivitate, terorism, răpiri, luări ca ostateci ori alte asemenea situaţii – şi pentru care nu se pot lua măsuri de prevenire sau de protecţie”, alaturi de piloti, parasutisti si pirotehnisti.
Acum poate intelegem cu totii de ce au fost clasificate H.G.-S 1019/2010 si M.S. 132/2010. Clasificarea actelor normative respective mascheaza faptul ca acestea incalca criteriile de incadrare intr-o grupa sau alta de munca si care trebuie sa aiba la baza exclusiv riscul profesional si nu importanta unei functii sau a alteia.
Ca urmare a lipsei de transparenta (nu anexa, ci continutul efectiv al H.G.-S 1019/2010 si al M.S. 132/2010 reprezinta dezlegara enigmei), raman si alte semne de intrebare. Art. 9 din M. 116/2002 prevede: “(1) Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii care au trecut în rezervă potrivit prevederilor legale în vigoare începând cu data de 10.04.2001, beneficiază de drepturile acordate prin Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 şi prin prezentele norme metodologice, pentru perioada cuprinsă între data dobândirii calităţii de cadru militar şi data trecerii în rezervă.” Daca H.G.-S 1019/2010 si M.S. 132/2010 nu abroga articolul mentionat din M. 116/2002, rezulta fara indoiala ca de prevederile H.G.-S 1019/2010 si M.S. 132/2010, trebuie sa beneficieze toate cadrele care s-au pensionat dupa data de 10.04.2001.
Revenind la incadrarea artificiala intr-o grupa de munca sau alta! Este interesant ca dupa ce personalul din “structurile specializate in prevenirea/combaterea/investigarea fraudelor/coruptiei, inspectie si control, precum si magistratii militari” s-a trecut singur in grupa cu cel mai ridicat risc profesional alaturi de militari pentru care fiecare misiune poate fi mereu ultima, nu a avut nicio initiativa sa modifice O.U.G. 1/2011 si Legea nr. 263/2010. Conform O.U.G. 1/2011, in baza anexei nr. 3, art. 3 (3) c), personalul din grupa extrema alte conditii beneficiaza de o vechime suplimentare in serviciu de 12 luni la fiecare an lucrat in astfel de conditii. Aparent personalul din grupa alte conditii este departajat fata de personalul din grupa imediat inferioara ca risc profesional numita conditii speciale si care beneficiaza de o vechime suplimentara in serviciu de 6 luni la fiecare an lucrat in astfel de conditii. In realitate nu este deloc asa! In baza anexei nr. 3, art. 14 b) si c), atat personalul din alte conditii cat si personalul din conditii speciale beneficiaza de aceeasi majorare de 50% pentru fiecare an lucrat fiecare in conditiile sale de munca. Deci nu exista diferenta financiara la calculul pensiei intre cele 2 grupe, desi in practica profesionala, dar si in legislatie sunt 2 grupe diferite de risc profesional. Aceeasi stupiditate se regaseste si in Legea nr. 263/2010 la art. 18 si 100. Se cunoaste prea bine ca la revizuirea pensiilor, cei care au avut cel mai mult de pierdut sunt cei din grupa alte conditii carora le-a fost calculata pensia exact ca la grupa conditii speciale. Insumand datele, este evident ca in practica cele 2 grupe sunt una si aceeasi. Analizand inca o data Noua Anexa nr. 1 la M. 116/2002 si coreland-o cu cele mentionate despre deviatiile legislative ale OUG nr. 1/2011 si ale Legii nr. 263/2010, rezulta ca atat majoretele din M.Ap.N. cat si personalul din grupa extrema alte conditii primesc aceeasi majorare de 50% pentru riscul profesional. Asa s-a ajuns ca un cercetas prin parasutare sau un pilot de incercare sa beneficieze de aceeasi 50% majorare pentru riscul in munca la fel ca un furier-sef la vreun CMJ, un sef de popota sau ca un redactor-sef la vreun ziar al armatei, desi fac parte din grupe diferite de munca. Doar riscul profesional este acelasi, nu? Iar “structurile specializate in prevenirea/combaterea/investigarea fraudelor/coruptiei, inspectie si control, precum si magistratii militari” asista impasibile la ceea ce se intampla chiar in domeniul lor de responsabilitate.
In ceea ce priveste pozitia inexistenta a altor organizatii de rezervisti fata de inechitatea creata grupei alte conditii, este evident ca acestea s-au complacut. Motivul? Pleasca aruncata de G. Oprea care a saltat din pix cu o treapta la grupele de munca pe cei aflati la pensie, manevra care in final s-a dovedit a fi si o farsa si o eroare. Ce tare o fi fost senzatia cand un sef de microstructura pe la vreun B.O.B. de partid, de la fanfara sau de la cazarmare s-a trezit in conditii speciale cu 50% spor de risc la fel ca un militar de la protectia antitero sau ca un scafandru din grupa alte conditii!
Publicat de R-26500 Smanereli militare
miercuri, 11 septembrie 2013
Tradarea de catre liderii SCMD a rezervistilor cu pensiile diminuate. Cu cartile pe fata!
Acuzele din acest material nu sunt adresate nicidecum liderilor SCMD de buna credinta, ci doar celor care considera ca se regasesc in cele prezentate.
Mahatma Gandhi afirma: “Veritas laborant nimis saepe, extinguitur nunquam.” In traducere: “Deşi respins de nenumarate ori, adevarul nu piere niciodată”. Ca fiecarui oricarui om normal, nu imi place ipcrizia, de aceea sunt nevoit sa readuc aminte tuturor pas cu pas, tradarea conducerii SCMD a intereselor rezervistilor cu pensii diminuate. Argumentat, cu etape, cu documente. Am mai incercat mai demult sa fac acest lucru, dar mi s-a spus sa am rabdare desi pentru mine continuarea a fost totdeauna evidenta.
Faza I – Inceputurile SCMD. Context: anul 2009, an in care a aparut si Legea nr. 329/2009 care a interzis cumulul pensiei cu inca un salariu la stat. Aparitia Legii nr. 329/2009 este fundamentul constituirii SCMD. Acest lucru este admis in nenumarate randuri de conducerea SCMD si despre aceasta lege vom auzi de multe ori in revendicarile SCMD. Pentru conformitate, mai 2013: “Mai aduc in vedere faptul ca aceasta interdictie – cumulul pensie salariu bugetar – a fost scanteia care a dus la crearea SCMD si a fost primul tel al luptei sindicale a rezervistilor” (Gl. Fl. Aer. (r) Iosif BALAN). Asadar, SCMD nu s-a constituit niciodata avand ca scop apararea intereselor rezervistilor cu pensii diminuate, nefiind nici cazul la acea vreme despre pensii diminuate, reunirea intereselor survenind ceva mai tarziu. Reunirea a fost aparenta, intrucat materialul de fata va demonstra ca s-au facut si gafe, in sensul ca pentru conducerea SCMD au primat intotdeauna interesele legate de cumulul pensiilor cu salariul, cele ale rezervistilor cu pensii diminuate trecand pe plan secund. In final, rezervistii cu pensii diminuate nu si-au atins interesele. Categoria celor interesati de cumulul pensie-salariu lupta inca, procesul legislativ fiind in dezbatere. A aparut in schimb o a 3-a categorie care si-a atins scopurile: cea a rezervistilor cu pensii majorate din conducerea SCMD (ca si din cea a ANCMRR) de regimul Basescu-Boc. Foarte bine, dar sa analizam si cu ce pret!
Faza a II-a – Desfiintarea pensiilor militare de stat. Istoria este cunoscuta. In urma abuzivului act al statului roman, unora li s-au majorat pensiile, altora li s-au micsorat. In conditiile date, mare parte dintre cei cu pensiile micsorate s-au inscris in SCMD. In SCMD au aparut astfel 2 categorii principale de rezervisti: unora – minoritara numeric formata din rezervisti al caror interes principal a fost cumulul pensiei cu un salariu la stat, si una majoritara numeric (dovedit prin cresterea de la 2 500 la cca. 30 000 a nr. de membri SCMD) – cei cu pensiile diminuate si al al caror singur interes a fost reintregirea pensiilor. Asadar, SCMD a reunit sub acelasi steag 2 interese. Pe aceasta structura, SCMD a desfasurat actiunile de protest contra regimului Basescu-Boc pana in luna mai 2012 cand USL a preluat puterea.
Faza a III-a – USL in opozitie. Sa ne aduce aminte ca pe cand se afla in opozitie, USL a initiat un proiect de lege real reparatoriu in sprijinul rezervistilor cu pensii diminuate. Este vorba despre faimosul proiect de lege PL-x 102/2012 care avea sa devina franjuri in final prin Legea nr. 112/2012. Aici este procesul legislativ complet. Ce observam? La data de 23.04.2012 cand USL se afla inca in opozitie, proiectul era adoptat de Senat ) in forma initiala, iar actul normativ legifera 2 lucruri simple: reintregirea completa a pensiilor diminuate (curat, fara ţeapa care avea sa apara in Legea nr. 241/2013) si returnarea tuturor sumelor de bani retinute de fostul regim.
PL-x nr. 102/2012 initiat de USL in opozitie si adoptat de Senat la 23.04.2012
Faza a IV-a – USL preia puterea si ii tradeaza pe rezervistii cu pensiile diminuate. Dupa nicio o luna de la adoptarea in data de 23.04.2012 de catre Senat a proiectului de lege menit sa reintregeasa pensiile diminuate si sa returneze sumele retinute abuziv, USL a preluat complet puterea politica si in Camera Deputatilor, iar la data de 7 mai 2012, USL a format Guvernul. La data de 14.06.2012, proiectul de lege PL-x nr. 102/2012 adoptat deja de Senat la initiativa USL intr-o forma extrem de rezonabila, a intrat in dezbatere la Camera Deputatilor unde USL si-a facut zob propriul proiect de lege initiat de USL si adoptat de USL cand se afla in opozitie. Din Camera Deputatilor a iesit cu totul altceva decat initiase USL in opozitie, rezultand in final Legea nr. 112/2012. Aici s-a produs tradarea de catre USL a rezervistilor cu pensii diminuate, Ponta fiind premier, C. Dobritoiu la aparare si M. Campeanu la MMPS. USL preluand puterea, nu si-a mai adoptat propriul proiect de lege initiat in opozitie, fiind evident ca nici pe viitor nu va mai avea in atentie soarta celor in cauza. USL cu majoritata parlamentara prinsa cu mata in sac, a incercat sa se disculpe invocand niste baiguieli pe post de scuze legate de FMI si ca va rezolva problema dupa alegerile parlamentare. Ori, oricine cunoaste ca FMI nu impune niciodata nimic Parlamentului vreunui stat, ci doar guvernelor. Prin urmare USL i-a tradat pe rezervistii cu pensii diminuate, alianta avand majoritate in Parlament si pe Ponta premier, atat inainte de alegerile parlamentare cat si dupa!
Faza a V-a. Tradarea rezervistilor cu pensii diminuate de catre liderii SCMD. S-a produs concomitent cu tradarea USL. Dupa ce USL si-a dat arama pe fata, a existat o tentativa a conducerii SCMD de contrare a tradarii USL prin organizarea a unui miting de protest, de data aceasta contra lui Ponta-Basescu. “Sa facem un miting prin mobilizare generala, a noastra si a tuturor aliatilor, sambata, 14 iulie (…). Va fi un miting in Piata Victoriei, impotriva FMI si a regimului Basescu-Ponta” – afirma presedintele SCMD, Mircea Dogaru la data de 15.06.2012. Aceasta era solutie corecta pe care daca ar fi urmat-o, conducerea SCMD si-ar fi pastrat credibilitatea si ar fi mentinut intacta solidaritatea organizatiei. A fost o ultima tentativa a conducerii SCMD de aparare a cauzei celor cu pensii diminuate. Nu s-a mai materializat, intrucat conducerea SCMD a transformat mitingul doar unul contra lui Traian Basescu. De ce asa? Intr-adevar, noi aveam pensiile diminuate de regimul portocaliu, dar la 14.06.2012 prin ceea ce a facut USL, era evident ca alianta s-a raliat in mod indubitabil doctrinei fostului regim. De la acel moment, SCMD s-a disociat complet de cauza rezervistilor cu pensii diminuate, revenind la vechiul interes al nucleului de baza al constituirii SCMD, cel legat de cumulul pensiilor cu salariul. Mitingul de la 14 iulie 2012, dupa cum era de asteptat, a fost un fiasco. Rezervistii cu pensii diminuate cunoscand foarte bine cum USL i-a tradat la 14.06.2012 nu s-au mai prezentat la miting. Ulterior, liderii SCMD – observand probabil ca SCMD este parasit masiv de cei cu pensiile diminuate, au mai incercat sa induca sporadic ideea ca s-ar ocupa si de problema celor cu pensii diminuate, insa faptele ulterioare infirma total aceasta ipoteza.
Faza a VI-a. Pactizarea SCMD cu USL si abandonarea totala a rezervistilor cu pensii diminuate. In pofida celor petrecute, conducerea SCMD in loc sa ramana independenta politic, a abandonat complet problema rezervistilor cu pensii diminuate si s-a aliat cu USL, sprijinind neconditionat alianta politica la alegerile parlamentare din decembrie 2012 chiar daca stia foarte bine ca USL a lovit din plin la 14.06.2012, exact in rezervistii cu pensii diminuate. Conducerea SCMD a devenit impasibila la soarta celor 26 500 de rezervisti cu pensii diminuate in randul carora situatia s-a tensionat pe zi ce trece. Ignorand ceea ce s-a intamplat la 14.06.2012, diversi lideri au incheiat pacte/protocoale de sustinere a USL la alegerile din 9 Decembrie 2012. Pentru a calma spiritele in randul celor cu pensii diminuate, a inceput intoxicarea acestora cum ca imediat dupa inscaunarea la putere a Guvernului Ponta, acesta va emite o ordonanta de urgenta similara proiectului initial al USL PL-x nr. 102/2012. Nu s-a intamplat nimic. A fost un joc de-a uite ordonanta, nu e ordonanta – menit doar sa stopeze iesirea in strada a rezervistilor cu pensii diminuate care ar fi sifonat nu numai imaginea USL, ci si pe cea a conducerii SCMD care semnase protocale de colaborare cu USL.
Faza a VII-a. Martie 2013. Ipocrizia conducerii SCMD. Neintamplandu-se nimic pentru remedierea situatiei rezervistilor cu pensii diminuate, pe fond de tensiune crescanda, cateva filiale din teritoriu nemaiavand nicio incredere in conducerea centrala a SCMD, au hotarat sa protesteze la Bucuresti contra USL, la data de 4 martie 2013. Aici au intervenit sforariile de tip utecisto-comunist, iar conducerea SCMD si-a dat complet arama pe fata, dovedind ca a devenit un simplu agent de propaganda politica, departandu-se total de interesele rezervistilor cu pensii diminuate. Intr-un final, a acceptat ca filialele sa isi desfasoare protestul, conducerea SCMD delimitandu-se insa cu tact de acesta. Si acum incepe balciul! Exista o nota cu nr. 177 din 26.02.2013 a presedintelui SCMD (pentru conformitate se poate consulta si copia, intrucat de la un timp se sterg din ce in ce mai multe urme). Extras: “10. In situatia in care dl. Vicepresedinte Col. r Popescu Victor, mentine hotararea de pichetare, actiune ce urmeaza a fi sustinuta cu delegati si de filialele care s-au anuntat deja, rugamintea este sa fiti de acord ca aceasta sa se desfasoare strict sub indernnul “Jos Basescu”, “Jos Oprea”, aratandu-ne astfel intentia de a ajuta USL-ul sa se curete de penalii strecurati de Basescu in interiorul sau”. Cu alte, cuvinte – presedintele SCMD incearca sa deturneze tinta protestelor care de aceasta data era USL – USL detinand puterea politica, scotand asadar USL cu fata curata. Nu e totul! Prin comunicatul de presa de aici, presedintele SCMD constientizand ca protestarii nu vor tine cont de indicatiile lui, a inceput sa prolifereze amenintari impotriva celor care vor scanda contra USL. Extras: “Intreaga actiune se subsumeaza sloganului “Jos Basescu! Jos Oprea!”. Orice alta lozinca va fi interzisa si eventualii provocatori basisti predati jandarmilor”. Asadar, rezervistii cu pensii diminuate care ar fi indraznit sa acuze USL de faptul ca nu a facut nimic pentru indreptarea situatiei si ca situatia lor este ca pe vremea vechiului regim, ar fi fost provocatori basisti. Este evident cum se poate traduce o astfel de amenintare: “Chiar daca USL v-a tras clapa in 14.06.2012 si a dovedit ca v-a mintit, voi trebuie sa scandati tot contra lui Basescu si Oprea!” Complet penibil!
In final, nu a mai avut loc niciun protest, acesta fiind diluat prin diverse tertipuri de intoxicare. Conducerea SCMD a acreditat cu cateva zile mai inainte falsa idee catre filialele care si-au anuntat participarea la proteste ca problema este rezolvata. In final, in 4 martie nu a mai avut loc niciun protest, ci o intalnire a liderilor protestatarilor cu reprezentantii USL fara a se semna niciun document. Nici nu era cazul, urmand ca faimoasa conducere a SCMD sa se ocupe de restul. Ceea ce a si facut ulterior, batandu-si joc fara perdea de rezervistii cu pensii diminuate.
Pe acest fond de tradare a conducerii SCMD a intereselor rezervistilor cu pensii diminuate, in aprilie 2013 s-a autodizolvat oficial una dintre cele mai puternice filiale – Filiala Brasov. In celelate filiale nu exista dizolvari oficiale, insa o multitudine de membri cu pensiile diminuate au parasit tacit SCMD prin neplata cotizatiilor, astfel incat multe dintre filiale nu mai exista la aceasta ora decat pe hartie.
Faza a VII-a. Ipocrizia conducerii SCMD continua. Sustine din faza de proiect Legea nr. 241/2013 contrara intereselor rezervistilor cu pensii diminuate. Ce s-a intamplat mai departe, se cunoaste! Conducerea SCMD s-a facut pres in fata fostului ministru al apararii Gabriel Oprea caruia dupa 5 martie a inceput sa ii aduca osanale precum conducerea ANCMRR pe vremuri. Osanalele au o explicatie logica si se regasesc in cuprinsul Legii nr. 241/2013. Toata lumea stie acum ca legea nu repara niciun abuz in cazul rezervistilor cu pensii diminuate. Prin art. 1 (1) se repun la misto in plata plata pensiile diminuate in cuantumul din decembrie 2010, iar prin art. 1(4) cei in cauza returneaza inapoi reintregirile prin schema financiara a neindexarii si inghetarii pensiilor respective. Pe de alta parte, statul nu returneaza nimic celor in cauza. Si atunci, de ce atata interes din partea conducerii SCMD pentru promovarea aceastei legi care isi bate joc in mod evident de rezervistii cu pensii diminuate? Cheia o reprezinta art. 2 unde se regasesc interesele acelor membri ai conducerii SCMD cu pensii majorate prin Legea nr. 119/2010. Am avut mai multe discutii cu 5 membri ai conducerii SCMD (din numitul Comitet Director). Am avut pentru dumnealor o intrebare constanta: De ce sustine CD al SCMD o lege care nu repara realmente niciun abuz la adresa celor cu pensii diminuate? Unul dintre cei 5, mi-a raspuns franc la intrebare (nu ii prezint numele, poate s-o faca singur daca doreste). Parafrazez afirmatia: “Cei mai multi din CD au pensiile majorate prin Legea nr. 119/2010, deci nu ii intereseaza de voi – cei cu pensiile diminuate. Toti stiu ca pentru voi legea e o porcarie (chiar asa s-a exprimat). Problema sustinerii legii este ca cei in cauza trebuie sa returneze si niste bani ca urmare a calcularii eronate a grupelor de munca. Sunt interesati de art. 2 din lege si sa apara cat mai repede, si cu asta basta!” Explicatie logica! Confirmata si prin spusele presedintelui SCMD dupa aparitia Legii nr. 241/2013: “Apreciez ca prin acest gest au fost salvate cateva sute sau cateva mii de vieti, motiv pentru care suntem recunoscatori. Socul noilor decizii de revizuire/recuperare incepuse deja, de o luna, sa produca victime.” Care sunt victimele? Cei cu pensii majorate prin calculul eronat al grupelor de munca al caror singur interes pentru lege a fost nerambursarea unor sume de bani? Doar rezervistii cu pensii diminuate sunt in aceeasi situatie de victime de la 01.01.2012 si vor ramane in aceeasi situatie multi ani de acum incolo, diferind doar metoda de diminuare! Devine din nou evident ce s-a petrecut in culise si cum liderii SCMD i-au abandonat fara scrupule pe rezervistii cu pensii diminuate!
Legat de Legea nr. 241/2013, trebuie sa lamurim si cateva aspecte secundare. Conducerea SCMD a facut si aici o gafa si si-a demascat intentiile inca din faza de proiect al legii despre faptul ca s-a debarasat de rezervistii cu pensii diminuate. Noroc cu Google care pastreaza materiale sau copii cache dupa toate scaparile. Conducerea SCMD a initiat propria propunere de proiect. Este aceasta de aici. Privind rezervistii cu pensii diminuate, dupa cum se observa chiar conducerea SCMD a propus bataia de joc care se regaseste in Legea nr. 241/2013. Conducerea SCMD insasi propune tertipul financiar (simularea reintregirii urmata de recuperarea acesteia prin inghetare si neindexare si niciun cuvand despre recuperarea sumelor retinute de stat). Referitor la aceasta propunere de proiect, exista si un detaliu picant, daca mai poate fi ceva picant in toate aceste sforarii. La un moment dat, in proiectul in cauza, la primul articol, se regasea abrogarea Cap. IV din Legea nr. 329/2009 – cel cu cumulul pensie salariu, si nu cel cu pensiile diminuate cum ar fi fost firesc. Articolele au fost inversate abia dupa atentionarile provenite de la cei cu pensiile diminuate. In urma discutiei cu un alt membru al CD, mi s-a mai spus ceva care da o logica multor lucruri, esenta fiind ca forma Legii nr. 241/2013 a fost in realitate prenegociata cu USL, iar USL a impus ca ori legea iese astfel, ori nu va fi nicio lege. Pentru a-si pastra credibilitatea, liderii SCMD nu ar fi trebuit sa sustina niciodata o astfel de lege, responsabilitatea revenind astfel in exclusivitate USL. Insa, dupa cum se vede conducerea SCMD a sustinut dintotdeauna alaturi de USL ca nedreptatile la adresa rezervistilor cu pensii diminuate sa fie perpetuate.
Faza a VIII-a. Conducerea SCMD solicita senatorului Cristiana Anghel retragerea oricarui amendament in sprijinul rezervistilor cu pensii diminuate. Dupa cum se stie, pe timpul dezbaterilor parlamentare, senatorul Cristiana Anghel a sesizat ca Legea nr. 241/2013 isi bate efectiv joc de cei cu pensiile diminuate. A incercat sa corecteze legea introducand niste amendamente real reparatorii, respectiv sa elimine tertipul inghetarii pensiilor si sa returneze diferentele de bani inapoi celor in cu pensii diminuate. Amendamentele sunt aici. Dupa cum se stie, USL le-a respins. Insa, mai stim si faptul ca chiar conducerea SCMD a cerut ca senatorul Cristiana Anghel sa renunte la singurele amendamente care ofereau o reparatie reala celor cu pensii diminuate. Solicitarea presedintelui SCMD Mircea Dogaru, este de pomina in acest sens. Extras:
“Pe cale de consecinta, ca fost consilier, timp de cinci ani, la Secretariatele Biroului Permanent al Senatului, va rog respectuos ca, in plenul de marti, 21 mai a.c., pentru ca Proiectul sa treaca la Camera Deputatilor, unde ne asteapta alte batalii, sa retrageti amendamentele cu, eventual, exceptia celui de la Al. (3), completat de expertii nostri, dupa cum urmeaza:
“Alin. ( 3) se modifica si va avea urmatorul cuprins: “(3) Cuantumului pensiei cuvenit pentru luna decembrie 2010. prevazut la alin. (1), i se aplica toate prevederile privind cresterile sau indexarile de pensii ce au aparut dupa 31.12.2010, inclusiv prevederile HGS 1019/2010″
Va transmit aceasta rugaminte, in nume personal, in calitate de presedinte al SCMD, asumandu-mi intreaga raspundere, atat fata de membrii SCMD, fata de ceilalti rezervisti (cu pensii marite) pe cale de a deveni victime ale noului val de revizuiri, cat si fata de electoratul dvs. civil”. Rezulta inca o data foarte clar ca singura durere a conducerii SCMD in aceste interventii a fost legata de nerambursarea sumelor de bani legate de grupele de munca de catre unii sforari cu pensii oricum majorate, eventual daca s-ar putea ca respectivii sa beneficieze de aceleasi majorari si in continuare. Ar mai fi ceva de comentat? Poate doar faptul ca toti cunoastem ca art. 2 din Legea nr. 241/2013 acopera si matrapazlacurile si erorile M.Ap.N. legate de grupele de munca din perioada cand Gabriel Oprea era ministru, in baza carora respectivul expedia scrisori electorale rezervistilor.
Faza a IX-a. Scenete de teatru la nivelul conducerii SCMD. Una ar fi cea prin care referindu-se la Legea nr. 241/2013 aflata inca in stadiul de dezbatere, numita Caloian Monica, membra a CD al SCMD si a Departamentului Juridic constata cu inocenta faptul ca “La negativ pot fi menționate:
– înghețarea cuantumului pensiei;
– nu se vor recupera sumele pierdute din decembrie 2010 pana in prezent”. De parca CD al SCMD din care face parte si doamna, nu ar fi cerut acelasi lucru prin propria propunere de proiect de lege si nu ar fi cerut retragerea amendamentelor in favoarea celor cu pensii diminuate. In planul doi, doamna uitand probabil ce a sustinut SCMD, ii indeamna pe rezervistii cu pensii diminuate sa mai aduca si osanale SCMD si partidului, fiind de pomina formularea: “La unison cu întregul corp al militarilor în rezervă, am primit cu satisfacție apariția Legii nr. 241 din 19.07.2013, rezultat remarcabil al eforturilor sustinute desfasurate de SCMD, cu ajutorul unor factori guvernamentali si parlamentari care au înțeles și sprijinit acest demers pe deplin justificat (…)”. Да здравствует Коммунистическая партия!
Faza a X-a. Morala. Morala este aceea ca USL chiar a avut in plan abrogarea Legii nr. 119/2010 si revenirea tuturor la pensiile militare de stat. Acest fapt ar fi insemnat insa “inghetarea” pensiilor majorate de regimul Basesc-Boc, ceva in genul art. unui 1(4) din Legea nr. 241/2013 prin care se ingheata pensiile diminuate, aplicat insa celor cu pensii majorate. Aici au intervenit sforarii cu pensii majorate, atat din SCMD, cat si din ANCMRR care s-au opus prin toate mijloacele revenirii la pensiile militare de stat care ar fi condus la inghetarea propriilor pensii. Daca despre conducerea ANCMRR era evident de la bun inceput cum va actiona – taras cum ii sta in fire, conducerea SCMD s-a intors din mers. De unde rezulta fara echivoc faptul ca rezervistii cu pensii diminuate au fost folositi doar pe post de masa de manevra contra regimului portocaliu, nemaifiind interesanti pentru nimeni dupa intronarea USL la putere. Restul s-a negociat in culise. USL putea face orice miscare, cu conditia sa se incadreze in acelasi fond alocat pensiilor fostilor militari. Din punct de vedere financiar, tertipul este simplu! Prin art. 1 (1) din Legea nr. 241/2013, nu se mareste fondul total de pensii raportat la o perioada de 5-10 ani, intrucat prin art. 1 (4) statul recupereaza tot in fiecare an (inghetare si neindexare). Sforarii si-au atins scopul, iar rezervistii cu pensii diminuate raman cum au fost, diferind doar metoda diminuarii!
Cat priveste repararea nedreptatilor contra celor cu pensii diminuate printr-o noua lege a pensiilor militare? In primul rand ca o astfel de lege este improbabila. Nu din cauza FMI, FMI nu impune legi Parlamentului, FMI incheie acorduri cu guvernele, nu cu Parlamentul. Daca Parlamentul promulga o astfel de lege, Guvernul se conformeaza, iar acordul se actualizeaza. Insa in actuala conjuctura politica Parlamentul nu va promulga decat legi care sa ii convina premierului. Este evident ca premierul nu vrea legi in Romania care sa ii sifoneze imaginea personala in relatiile cu FMI. Romania are un acord cu FMI, iar Ponta tocmai pregateste altul. Asadar, in conditiile politice actuale cu un Parlament marioneta a premierului Ponta si cu un premier care este un simplu artist politic, o astfel de lege nu este posibila. Insa, daca va fi vreodata – cei cu pensiile diminuate, inghetate sau cum mai sunt, trebuie sa ne invatam lectia: trebuie sa negociem noi pentru noi, nu trebuie sa mai negocieze nimeni altcineva in locul nostru, altfel se va intampla din nou ce s-a intamplat!
Daca exista oameni ofensati de cele prezentate, pot sa isi prezinte opiniile – poate exista alt adevar. La urma urmei Mahatma Gandhi afirma: “Deşi respins de nenumarate ori, adevarul nu piere niciodată”.
Din pacate cei care gandesc legile si regulile armatei nu se gandesc la oameni , se gandesc … simplu la propriile avantaje de moment. Daca nu se va schimba ceva in adevaratul sens al cuvantului, in cativa ani, maxim 10, armata va deveni o cutie fara continut… e complicat… unii nu vor sa plece generali, colonei, principali .. iar altii vor fi obligati sa plece lt. col., maiori, adjutanti ..
@John
Tinand cont ca aceasta reprezinta o modificare a Legii 80 inseamna ca au gandit-o si au hotarat e masura e belea de buna, nici vorba de o solutie echitabila, ce e aia? Dar cand ai o solda de 4000-5000 lei pai 50% din asta ca si chirie reprezinta o suma mai mult decat frumusica adica vreo 2000 de lei, mai mult decat solda si banii de chirie la un loc ai unui parlit de subofiter din promotie, pai nu e pacat sa se risipeasca bunatate de bani pe tot felul de prostii?
Daca ai fost militar poate iti amintesti prima zi cand te-ai prezentat la unitate, singur in gara intr-o localitate straina, doar tu si valiza fara sa cunosti pe nimeni, unde sa stai, etc.
E, pentru unu’ ca asta trebuie sa faca ancheta sociala comisia numita de ministru ca ceilalti stiu ei sa se fereasca.
Oare societatea civila se va sesiza vreodata?
Impaler, cei ce gandesc aceste legi le gandesc prin prisma buzunarului propriu , nicidecum prin prisma utilitatii. Ce conteaza pentru EL faptul ca un subofiter mai scoate cateva milioane bune pentru chirie, cand EL mai ramane cu cateva milioane in plus dupa plata chiriei? Ancheta sociala cred ca isi are totusi rostul, pentru ca multi incearca si sa fenteze sistemul.
Solutia ar fi, o suma pentru chirie egala, pe orase, calculata ca media chiriilor din orasul respectiv. Cred ca ar fi echitabil ca fiecare sa poata sa-si plateasca chiria, fara a baga sau fara a scoate bani in/din buzunar.
Stau si ma intreb daca astia care fac reglementarile astea le gandesc sau pur si simplu le ies. Daca un subofiter care termina scoala militara si are o solda de max. 1000 lei daca primeste max. 500 lei pentru chirie e greu de crezut ca va gasi o gazda cu banii astia intr-o garnizoana ca Bucuresti, Constanta, etc. Pentru asta va trebui sa mai completeze din solda si asa vai mama ei. Nu mai vorbesc de asta „…anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului apărării naţionale, de compensaţia lunară pentru chirie…”. Suntem dusi cu capul, pentru o compensatie de 200-300 lei trebuie constituita o comisie prin ordin al ministrului.
Oare vom scapa vreodata de dinozaurii ganditori?
Speram ca ministrul Dusa sa ii mai rareasca insa vad ca le lasa imaginatia sa le zburde iar.
De dinozauri ganditori vei scapa , dar nici nu banuiesti ce te va astepta ….. acei militari foarte bine pregatiti, pe filiera indirecta, sau poate chiar mai rau cei care au fost activati direct… fara scoala si fara pic de pregatire ….
Din cate stiu, Legea 80/1995 nu are 200 de articole…deh, chestie de rigoare,..lipsa!!!
Se fac legi de completare si modificare in loc sa se iasa la „pachet” cu statut nou, lege de salarizare si pensionare noi.
E greu,…e foarte greu. Daca ar fi numai MApN-ul ar fi ‘parfum”. Da’ ce te faci cu SRI, SIE, STS, MAI-ISU+Jandarmi, SPP, ca fiecare are „specificul” ei si nu renunta in draci la prevederile care-i avantajeaza…luati actualul statut. E VARZA!! Ce se aplica la Mapn nu se aplica la SRI. Ce se aplica la SRI nu se aplica la MAI, etc.