Partea trista este ca a suferit mult. Partea buna este ca „Plutonierul major Vasile Zbâncă este angajat, lucrează. Dă dovadă de o tărie de caracter deosebită şi vrea să fie tratat ca oricare dintre colegii lui şi aşa îl tratăm, pentru că merită. El e la serviciu”, a declarat generalul de brigadă Dan Florin Grecu pentru Mediafax.
Pentru ca de Ziua Armatei trebuia sa aflam si o veste buna pe langa vesnicul buget de criza, iata ca ea a aparut fara sa vrem. Unul dintre eroii romani raniti grav in teatrul de operatii din Afganistan este bine, atat cat se poate in conditiile date, el reluandu-si activitatea la Brigada 81 Mecanizata „General Grigore Bălan” din Bistriţa.
Generalul de brigadă Dan Florin Grecu, comandantul brigăzii din Bistriţa, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că militarul rănit în urmă cu doi ani în timpul unei misiuni în Afganistan s-a întors în unitate şi lucrează într-un birou, transmite corespondentul Mediafax.
Vasile Zbâncă, acum în vârstă de 30 de ani, a fost rănit în timpul executării unei misiuni în Afganistan, în urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat asupra vehiculului Humvee. El şi-a pierdut atunci ambele picioare, acestea fiindu-i amputate în Germania.
Misiunea din 2010 s-a terminat brutal pentru Vasile, la 1 octombrie. Dimineaţă, pe la 10.30, la 40 de kilometri de oraşul Qalat, maşina în care se afla Zbâncă a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat, amplasat de membrii unei grupări teroriste a cărui lider fusese arestat cu o zi înainte. Despre momentul propriu-zis al exploziei, militarul nu-şi mai aminteşte aproape nimic. „Eram cinci oameni într-o maşină blindată Humvee, într-o misiune de patrulare. M-am trezit în spital în Germania. Poate că este mai bine aşa, pentru că, neamintindu-mi momentul, şi trauma este mai mică”, povesteşte plutonierul. Doi dintre camarazii săi, Marius Florin Sfecheş (25 de ani) şi Cristian-Petru Filip (26 de ani), au murit pe loc. Zbâncă, grav rănit, a ajuns iniţial în spitalul din baza militară Lagman şi ulterior, cu un avion, la spitalul militar din Landstuhl, Germania. „Erau băieţi extraordinari, şi Marius şi Cristi. Eram prieteni de mult. Din păcate, aşa a fost să fie, probabil că aşa a vrut soarta, nu ştiu ce să zic. Este foarte trist. Ştiam ce ne asumăm când ne-am dus acolo. Aceasta este profesia noastră. În orice meserie există riscuri, ale noastre sunt mai mari. Atunci s-a întâmplat să fim noi”, spune militarul privind în gol.
Nu ne ramane decat sa multumim celor de la adevarul.ro pentru ca si-au adus aminte de el si pentru aceasta veste buna.
Plutonierul Vasile Zbâncă: „M-am trezit la spital fără picioare“