luni, iulie 15, 2024
AcasăInzestrareBanii NATO ajuta firmele romanesti

Banii NATO ajuta firmele romanesti

O serie de companii din Transilvania au mizat pe obţinerea unor contracte cu NATO pentru a trece cu bine prin perioada de criză economică sau pentru a-şi relansa activitatea. Directorii acestor firme spun că piaţa contractelor militare este mai stabilă, iar comenzile sunt mai ferme decât piaţa civilă.

Bocanci Clujana la standarde NATO

Una dintre aceste companii este fabrica Clujana, deţinută de Consiliul Judeţean Cluj.

”Am început producţia de bocanci militari la standarde NATO şi avem deja comenzi ferme. Sunt unităţi militare care au decis să îşi încalţe soldaţii cu încălţăminte produsă la Cluj. Suntem foarte bucuroşi de acest fapt, iar încălţămintea de Clujana poate rezista cu succes pe toate teatrele de operaţiuni”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe.

Deocamdată, Clujana a livrat primele loturi de bocanci către unităţi militare din România şi se află în negocieri, potrivit unor surse din cadrul Consiliului de Administraţie al companiei, cu unităţi militare din Germania şi din Franţa.

”Nu pot oferi detalii, pentru că acestea ţin de secretul comercial”, a declarat reprezentantul Consiliului Judeţean în Adunarea Generală a Acţionarilor de la Clujana, consilierul judeţean, Steluţa Racolţa.

Creme de cătină pentru soldaţii NATO

Bocancii militari nu sunt singurul tip de echipament oferit de clujeni soldaţilor NATO.

Cercetătorul ştiinţific Carmen Socaciu, de la Universitatea de Știinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, a obţinut două linii de finanţare din partea NATO, în valoare de 10.000 de euro, pentru a dezvolta o linie de creme de protecţie şi de alte produse cosmetice, capabile să îi ajute pe soldaţii NATO să reziste în condiţiile extreme întâlnite pe teatrele de operaţiuni din Irak şi Afganistan.

Carmen Socaciu a dezvoltat această linie de produse sub sigla Proplanta, care este Centrul de Biotehnologii al universităţii clujene.

Banii de la NATO au ajuns pentru consumabile şi pentru deplasări în Germania, unde au avut mai multe întâlniri de lucru cu cercetători de acolo.

Carmen Socaciu a reuşit, în ciuda sumelor modeste primite, să facă adevărate minuni.

Cu ajutorul unui grup de doctoranzi, ea a reuşit să pună la punct un nou procedeu de fabricaţie pentru cremele de protecţie şi să creeze produse cosmetice bazate pe uleiul de cătină.

Practic, uleiul de cătină şi extrasele din alte plante sunt încapsulate în microsfere de gel, iar substanţele active sunt eliberate doar în momentul în care aceste microsfere ajung în conctact cu pielea.

Astfel, cremele sunt mai eficiente.

Deşi au fost create cu ajutorul unei finanţări NATO, produsele cosmetice sunt vândute acum pe piaţa civilă şi se bucură de mare succes.

Practic, ele înglobează rezultatele unor cercetări ştiinţifice desfăşurate într-o perioadă mai lungă de un deceniu.

Carmen Socaciu a afirmat că o firmă spaniolă ar fi vrut să cumpere patentul pentru fabricarea acestor produse, dar ea nu a fost de acord.

Pistol-mitralieră fabricat în Cugir

Nu doar firmele clujene au mizat pe contracte cu armatele membre NATO.

Două dintre cele mai importante firme din oraşul Cugir, judeţul Alba, ar putea să renască cu ajutorul unui astfel de contract.

Este vorba de fabrica de armament şi de uzina mecanică din Cugir, ambele aflate în proprietatea statului.

Senatorul PNL, Teodor Meleşcanu, membru al Comisiei de Apărare şi fost ministru al Apărării şi de Externe, a anunţat că la Cugir va fi produs un nou tip de pistol-mitralieră, la standarde NATO.

Acest pistol va intra în dotarea armatei române, iar un astfel contract ar putea însemna supravieţuirea celor două fabrici.

Însă pistolul-mitralieră ar putea fi furnizat şi altor armate din cadrul NATO, în condiţiile în care Romarm, regia autonomă a statului care coordonează industria de armanent, mizează pe exporturi de circa 120 de milioane de euro.

Iniţiativa fabricării de pistoale-mitralieră la Cugir este susţinută de reprezentanţii tuturor partidelor din comisiile de apărare ale celor două Camere ale Parlamentului.

Veste antiglonţ din Luduş

O altă companie care a mizat pe contracte cu armatele NATO şi a reuşit să prospere este Menelv Borse SRL, fondată de primarul PDL din oraşul Luduş, judeţul Mureş.

Primarul Florin Urcan spune că afacerea a fost pusă la punct înainte de a ajunge primar, în anul 2008, şi că fabrica din Luduş continuă să fie un furnizor important de veste antiglonţ.

Acesta a declarat că, iniţial, a cumpărat fosta fabrică de cânepă din Luduş.

Însă, în anul 2002, şi-a dat seama că afacerile cu cânepă nu sunt foarte profitabile, aşa că a decis să folosească spaţiile de producţie pentru altceva.

Mai întâi, în perioada 2002 – 2003, fabrica din Luduş a produs rucsacuri pentru armata italiană.

Acestea erau cumpărate de o societate din Italia care era furnizor al armatei.

Apoi, pentru că a constatat că piaţa contractelor militare este lipsită de fluctuaţiile care caracterizează piaţa civilă, Florin Urcan a decis să mizeze doar pe acest tip de parteneriate.

Fabrica din Luduş a obţinut, astfel, un contract cu o companie engleză care furnizează veste antiglonţ pentru armata regală a Marii Britanii.

Vestele antiglonţ fabricate în oraşul mureşean au ajuns să fie purtate de soldaţii britanici de pe teatrele de operaţiuni din Irak şi din Afganistan.

Pentru că aceste echipamente au o calitate bună, britanicii cumpără zeci de mii de veste antiglonţ de câţiva ani.

Fabrica din Luduş produce şi veste antiglonţ pentru armata română şi a aprovizionat şi armata belgiană şi poliţia din Germania.

Florin Urcan spune că, din 2008, a predat calitatea de administrator unei alte persoane, dar, în ciuda schimbării de management, fabrica de veste antiglonţ a continuat să se dezvolte.

Sursa: romania-actualitati.ro

RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sustine acest site achizitionand produse Emag spot_img

COMENTARII

POPULARE