vineri, aprilie 19, 2024
AcasăActualitate militara95 de ani de contrainformaţii şi securitate militară

95 de ani de contrainformaţii şi securitate militară

Sursa foto: mapn.ro
„Această structură din armata română a jucat un rol important în păstrarea unui climat de securitate şi legalitate în instituţia militară. Readucem în memorie faptele dumneavoastră de vitejie, mai puţin cunoscute de public, şi doresc să vă felicit pentru rezultatele deosebite”, a transmis ministrul Mircea Duşa la ceremonia de la Palatul Cercului Militar Naţional.

Originile contrainformaţiilor militare la noi şi cum s-a creat DCiSM (extras din interviul acordat de comandorul Mihai Gheorghe, şeful Direcţiei contrainformaţii şi securitate militară pentru Observatorul militar)

În Tratatul de pace impus României la Bucureşti, în aprilie 1918, se prevedea, printre altele, ca, la 1 iulie 1918, armata română să fie demobilizată. După o campanie istovitoare, în care spiritul de sacrificiu al soldatului român salvase onoarea armatei, era mai mult decât evident că, printre multiplele cauze care au stat la originea unor insuccese în luptă, una dintre cele mai importante a fost incapacitatea forţelor proprii de a-şi proteja informaţiile şi de a contracara acţiunile de spionaj. Din acest motiv, şeful Biroului Informaţii din Secţia a II-a a Marelui Cartier General, colonelul Nicolae Condeescu, propunea, în raportul cu nr. 289 din 28 aprilie 1918, ca după demobilizarea armatei, stabilită pentru data 1 iulie 1918, să se înfiinţeze, în cadrul M.St.M., o structură informativă de tip secţie, formată din două birouri: Biroul 1 Informaţii şi Biroul 2 Contrainformaţii.

Propunerea a fost aprobată prin Ordinul de zi nr. 36 din 1 mai 1918, dată care marchează, oficial, naşterea contrainformaţiilor militare.

Ulterior, activitatea de contrainformaţii militare s-a înscris pe o direcţie proprie, astfel că, în anul 1930, generalul Nicolae Samsonovici îi raporta regelui Carol al II-lea, că „echipa contrainformativă a M.St.M. a contribuit la descoperirea a 85% din cazurile de spionaj din ţară”.

Despre etapele Moruzov şi Cristescu – doi creatori de şcoală în munca de informaţii – nu cred că mai este nevoie să amintesc. Cert este că, după Al Doilea Război Mondial, odată cu instaurarea regimului comunist, activitatea contrainformativă va fi asociată cu activitatea Securităţii, iar această asociere cred că numai istoricii o pot explica, justifica sau contesta.

Eu nu vreau decât să amintesc faptul că, în anul 1990, prin ordinul ministrului apărării naţionale M 41/1990 se înfiinţează Direcţia Contraspionaj a M.Ap.N.

Va urma un amplu şi continuu proces de transformare, în care denumirea Direcţiei se va schimba succesiv, sub imperativele impuse de transformarea Armatei şi a societăţii româneşti – Direcţia Protecţie şi Siguranţă Militară (1997), Direcţia Siguranţă Militară (2001), Direcţia Contrainformaţii şi Securitate Militară (2006).

Cum se cuantifică succesul în activitatea de contrainformaţii şi securitate militară?

Să oferi decidentului informaţia de care are nevoie pentru a lua decizia corectă. Cu o precizare la care ţin foarte mult: să o furnizezi la timp. De aceea, de cele mai multe ori, succesul activităţii noastre este strâns legat de succesul asociat deciziei pe care o iau cei cărora le furnizăm informaţii.

Nu există, în activitatea noastră, succes în sine, ci doar succes pentru sine.

RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sustine acest site achizitionand produse Emag spot_img

COMENTARII

POPULARE