Scrisoare din Afganistan sau off-urile militarului roman aflat in teatrul de operatii

Bistritaonline.ro a primit in data de 11.10.2010 un e-mail, de la un militar român, bistriţean, aflat în război în Afganistan. Este probabil un răspuns, pentru acei care cred că soldaţii români aflaţi în misiuni în diferite teatre de război în numele ROMÂNIEI, sunt nişte mercenari. Este probabil off-ul militarilor romani aflati la mii de kilometri departare, off-ul militarilor romani carora le-au fost reduse salariile cu 25%, singura natie care lupta in Afganistan cu salrii reduse.

Redam mai jos continutul acestui e-mail , sperand totodata ca ministrul apararii sa urgenteze procedurile privind aprobarea legii care sisteaza reducerea salriilor militarilor care participa la misiuni in teatrele de operatii. S-au facut cateva valuri la depunerea proiectului de lege in parlament si de atunci……….militarii mor:

“Salut, am 28 de ani si sunt aici, acum in Afganistan. Tot ce urmeaza sa spun e personal si e la adresa celor care nu ne lasa sa ne odihnim nici dupa moarte, a celor care vorbesc cu atata seninatate despre razboi dar care nici nu stiu sa tina o arma in mana, a celor care nu stiu ce inseamna respectul…. a celor care respira dar nu stiu de ce. … intr-adevar nu am luptat la Podul Inalt, Marasesti, Calugareni, dar sunt sigur ca cei ce au facut-o nu si au dorit sa fie eroi. Ma intreb, oare e prea mult sa ne dorim o casa, o familie, o viata normala? Asta e tot ce ne dorim, noi, militarii romani din toate teatrele din lume, nu vrem nici in ruptul capului sa devenim eroi, pentru ca noi stim cel mai bine ca un drapel pe sicriu sau cine stie ce distinctie nu ne va aduce niciodata inapoi, iar inimile celor dragi nu vor fi nici intr un fel alinate. Sa le fie rusine celor care pateaza cu atata usurinta compromisurile pe care le facem zilnic si nu vreau sa fiu rau dar sa mi faca placerea toti acestia sa facem schimb de locuri macar pt.o zi sa vad cum vor rezista la climate grele,la ceruri inegrite de munitii, la dusuri cu apa rece, la o singura masa calda pe zi,la facutul nevoilor in punga, sa fi pas cu pas vecin cu moartea, sa ajungi sa fi resemnat, sa ai nevoie atat de mult de Dumnezeu, chiar daca poate nu L-ai recunoscut niciodata, sa mergi kilometri pe jos pana nu-ti mai simti picioarele si totusi sticla de apa care o ai s-o dai unui copil de pe marginea drumului…. da, nu am luptat la Marasesti dar daca se va intoarce pe cine ve-ti trimite acolo? Pentru ca ceea ce facem e benevol cred ca meritam si mai mult respect…. si totusi cand ne intoarcem nu vrem nicio floare de la nimeni, vrem doar o viata normala…. si unde mergem ne batem cu pumnul in piept ca suntem romani si suntem mandri de asta. Romania are angajamente mari privind unele tratate de care se bucura multi romani, noi suntem aici si datorita si noua lucrurile merg mai departe iar frontierele sunt deschise… si inca ceva, nu va vorbesc dintr un birou, sunt jos la teren, sunt soldat. NOI NU VREM SA FIM EROI. D-zeu sa i odihneasca pe toti cei care au cazut. Pentru cei ce doresc sa devina eroi pe un salariu de 800-1000ron/luna, locuri in armata sunt destule. deci e vorba doar de bani, asa i?! Totusi sunt de acord cu unii care ne denigreaza, pe tablita de la gatul celor morti nu scria erou scria doar…ROMANIA”.

Sursa: bistritaonline.ro