Forma actuală a Legii privind planificarea apărării, adoptată în anul 2004, se impune a fi înlocuită cu un act normativ nou care să permită includerea experienţei dobândite în cadrul procesului de planificare al NATO şi UE, precum şi implementarea conceptelor noului proces de planificare a apărării al NATO aprobat prin documentul Outline Model For a Defence Planning Process, se arata in expunerea de motive a proiectului.
În conformitate cu Programul de guvernare, în vederea afirmării intereselor şi valorificării oportunităţilor, România îşi propune consolidarea profilului în cadrul NATO şi dezvoltarea contribuţiei la Politica Europeană de Securitate şi Apărare, în calitate de membru UE.
Pentru realizarea acestor obiective, Ministerului Apărării Naţionale i-au fost stabilite o serie de priorităţi şi direcţii de acţiune, materializate în îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de stat membru NATO şi UE şi eficientizarea procesului de planificare a apărării bazat pe dezvoltarea de capabilităţi, în scopul asigurării coerenţei şi eficienţei disciplinelor de planificare a apărării şi adaptării acestora la evoluţia procesului de planificare NATO.
În conformitate cu acest document, cerinţele de capabilităţi adresate naţiunilor vor viza o perioadă de planificare de 10 ani.
Proiectul de lege urmăreşte eficientizarea procesului de planificare a apărării, concentrat pe dezvoltarea de capabilităţi, în scopul integrării tuturor disciplinelor de planificare a apărării şi asigurării coerenţei acestora cu evoluţia proceselor de planificare a apărării din NATO şi UE.
Totodată, proiectul de lege vizează:
– extinderea perioadei de planificare la 10 ani, în scopul asigurării concordanţei procesului naţional de planificare a apărării cu cel al NATO;
– stabilirea cadrului legal pentru implementarea unui mecanism ce facilitează dezvoltarea capabilităţilor non-militare asumate de România în cadrul procesului NATO de planificare a apărării, capabilităţi ce nu pot fi realizate numai de către Ministerul Apărării Naţionale, ci în colaborare cu alte ministere sau agenţii guvernamentale;
– eficientizarea activităţii directorilor de programe majore, prin stabilirea unor obiective şi priorităţi clare în toate domeniile de planificare a apărării, în concordanţă cu cele identificate, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, prin Directiva de planificare a apărării;
– eficientizarea procesului de evaluare a planificării apărării, prin informarea periodică a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, referitor la stadiul îndeplinirii obiectivelor stabilite atât la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, dar şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, realizându-se astfel şi o mai bună informare şi implicare a factorului politic în planificarea apărării.
Proiectul Legii privind planificarea apararii, poate fi consultat pe site-ul MApN, aici.
