Una dintre cele mai prolifice industrii din România de altadata, a ajuns în prezent sa fie tocata mărunțel an de an, prin reducerea sumelor alocate si prin reducerile permenente de personal.
Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern supus dezbaterii publice zilele acestea, „numărul mediu maxim de personal pe anul 2013 pentru operatorii economici din industria de apărare este de 1.503”, suma de 38.500 mii lei fiind alocată strict pentru plata drepturilor salariale şi include fondurile pentru achitarea contribuţiilor sociale datorate de angajatori, potrivit legii, la bugetele asigurărilor sociale de stat, asigurărilor pentru şomaj şi la fondul asigurărilor sociale de sănătate.
In cele ce urmează vă prezentam numarul maxim de angajati pentru companiile din industria de apărare:
1. Compania Naţională „Romarm” – S.A. Bucureşti, 1.180 angajați
2. Societatea Comercială „Romaero” – S.A. Bucureşti 135 angajați
3. Societatea Comercială „Avioane Craiova” – S.A. 112 angajați
4. Societatea Comercială „IAR”- S.A. Braşov 50 angajați
5. Societatea Comercială „Construcţii Aeronautice” – S.A. Braşov 10 angajați
6. Societatea Comercială „Şantierul Naval Mangalia” – S.A. 8 angajați
7. Societatea Comercială „Uzina Mecanică Orăştie” – S.A. 8 angajați
La stabilirea numărului mediu maxim de personal de 1.503 salariaţi s-a avut în vedere strictul necesar pentru desfăşurarea activităţilor de întreţinere, revizii mijloace fixe, reparaţii, conservare, securizare şi administrare a
capacităţilor de producţie pentru apărare, indisolubil legate de producţia ori comerţul cu armament, muniţie şi material de război stabilite în condiţiile prevederilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2002
privind industria de apărare, cu modificările şi completările ulterioare.
Cîteva randuri din Nota de Fundamentare a proiectului de Hotarare de Guvern atrag atentia in mod deosebit:
„Menţinerea la nivel mondial şi european a crizei economice a agravat situaţia economică a operatorilor economici din industria de apărare, conducând la reducerea accelerată a comenzilor specifice, cu influenţe directe asupra ocupării forţei de muncă, asupra balanţei comerciale şi asupra balanţei de plăţi”. Interesant este si ca organele de conducere şi sindicatele din industria de apărare au fost consultate si au susţinut proiectul de act normativ.
Tot in aceasta nota, ministerul trage un semnal de alarma ce ar trebui discutat inclusiv in CSAT: „din cauza lipsei de comenzi, situaţia a devenit dramatică şi critică în ceea ce priveşte asigurarea potenţialului logistic de apărare a ţării, cu implicaţii negative asupra siguranţei şi securităţii naţionale”.
Nota de Fundamentare a proiectului Hotararii de Guvernn poate fi vizualizata cu un click aici: Nota de Fundamentare
Capacităţile de producţie trebuie măcar conservate. Prin 1980 produceam principalele categorii de tehnică de luptă în ţară, dar aveam economie, deci şi bani. Trebuie să conservăm câteva fabrici strategice pentru că nimeni nu te ajută, trebuie să te ajuţi singur. Războiul se câştigă în fabrică. Cu ce putem fabrica acum nu putem face faţă unui conflict, asta este clar. Este o mare prostie să-ţi defiinţezi industria de apărare, nici o ţară normală nu face asta. Nu avem nici resurse strategice, alimente, combustibili, minereuri. Suntem în mare pericol căci duşmanii aşteaptă la pândă.