Dosarul şpăgii de la Armată îl concurează pe cel de la Permise

Reţeaua generalilor are legături în ograda PDL şi se întinde în patru judeţe şi Bucureşti # Garnizoana Piteşti a devenit scena autodenunţurilor în masă # Un alt nume greu, cel al colonelului Rădulescu, apare în scandal # Şeful Casei Armatei, Aurel Ghiţă era unul din cărăuşii şpăgii # Maistrul militar Dragoş Din, finul generalului Marian Ion, avea aceeaşi misiune # Generalul Chiriţă, implicat şi în cazul „Mită pentru Afganistan” # Alte nebuloase în milităria argeşeană: Lăbuşeşti şi factura telefonică de un miliard # Cel puţin 110 persoane au dat şpagă reţelei Chiriţă- Ion.

Scandalul şpăgii de la MapN, în care sunt implicate şi nume grele din armata argeşeană, pare nu numai unul fără de sfârşit, ci şi unul care riscă să îl concureze, prin amploare şi modul de lucru al celor implicaţi, pe cel de la Permise. Pe zi ce trece creşte numărul celor care au dat mită sau au favorizat acest lucru şi acum se autodenunţă, fenomenul luând aspecte de avalanşă. O avalanşă care scoate la lumină alte nume, unele cu rezonanţă, alături de cele deja cunoscute. Practic, noile elemente arată că generalul de brigadă Ion Marian, fostul şef al Direcţiei de Management al Resurselor Umane şi generalul maior Mihai Chiriţă, fost şef al Direcţiei Doctrină şi Instrucţie din MapN, cărora li se adaugă acum generalul de brigadă Iulian Bacşiş de la Divizia de Infanterie „Dacica” din Bucureşti, erau capii unei adevăratele reţele care dijmuia atât angajările în unele structuri militare şi examenele în instituţiile de învăţământ de profil, cât şi încorporările pentru teatre de opraţiuni precum cel din Afganistan. Această reţea cuprindea Bucureştiul (Ministerul Apărării prin DMRU, DDI şi „Dacica”), judeţele Argeş (prin Şcoala de Aplicaţie „Mihai Viteazul” şi Şcoala de Subofiţeri „Basarab I”), Dâmboviţa (prin fratele generalului Marian, viceprimar PDL la Petreşti), Prahova (prin Centrul Zonal de Selecţie şi Orientare Breaza unde se aranjau testele eliminatorii) şi Sibiu ( prin Academia Forţelor Terestre de unde veneau oameni la repartiţie în Piteşti). Anchetatorii spun că pentru fiecare candidat se cereau aproximativ 4000- 5000 de euro la admiterea în Şcoala Militară şi între 2500 de euro şi chiar 10 000 de euro în cazul angajărilor, în funcţie de importanţa postului solicitat. În ce priveşte misiunile afară, care durează şase luni, tariful era de minim o soldă, adică undeva pe la 2000-2500 de dolari.
FILIERA MARIAN ION
Ca şef al Direcţiei pentru Managementul Resurselor Umane (DMRU) generalul de brigadă Marian Ion era persoana care gestiona practic tot ce însemna personalul Armatei Române, de la candidatul la un examen de admitere în învăţământul militar, până la ofiţerul care dorea să se mute dintr-o unitate în alta. Generalul putea da dispoziţii oricărui comandant de unitate pe chestiuni legate de resursa umană atât în ceea ce priveşte examenele pentru viitorii angajaţi ai armatei, cât şi înrolările pentru Afganistan.

Maistrul militar Dragoş Din, cărăuşul mitei pentru naşul

Cel care colecta şpaga pentru generalul Marian Ion era finul acestuia, maistrul militar Dragoş Din, angajat al Spitalului Militar Central şi detaşat periodic la Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” din Piteşti. Tot Din era şi cel care transporta banii de la Piteşti către destinaţia finală. De asemenea, Din avea şi sarcina din partea naşului său să ducă listele cu candidaţii cotizanţi la colonelul Constantin Richea, şeful Centrului Zonal de la Breaza, acolo unde se aranjau testele eliminatorii. Şi Richea este cercetat în acest dosar.

Citeste articolul integral pe jurnaluldearges.ro

Citeste si Capii reţelei şpăgii din MApN se cunosc de patruzeci de ani