Conferinţa FP-NATO, desfăşurată în data de 16 septembrie 2010, la Cercul Militar Naţional, în Bucureşti, a reunit în dezbatere opinii diverse privitoare la viitorul NATO şi la Noul Concept Strategic, ce va fi lansat la Summit-ul de la Lisabona, în noiembrie.
Una dintre principalele dezbateri s-a referit la relaţia dintre NATO şi Rusia, privită atât constructivist, cât şi din perspectivă realistă. Premisa în construirea viitoarei relaţii, în contextul politicii de resetare a preşedintelui Obama, o constituie Afganistanul, unde, fără ajutorul Rusiei, NATO nu ar fi reuşit descinderea trupelor.
Prima parte a conferinţei a constat în prezentările unor experţi şi practicieni în domeniul relaţiilor internaţionale, în timp ce, în cea de-a doua parte, s-au desfăşurat două panel-uri de experţi, atât din mediul civil, cât şi din cel militar.
Deschiderea conferinţei a fost făcută de domnul Ovidiu Nahoi, editorul-şef a Foreign Policy România, după care i s-a oferit cuvântul domnului Bogdan Aurescu (foto 1), Secretar de Stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Acesta a discutat despre perspectiva României referitoare la Noul Concept Strategic al NATO şi despre aşteptările pe care le are ţara noastră în regiune. Dumnealui a vorbit despre contextul aparte în care apare acest nou concept, ce trebuie adaptat la noua realitate, a lumii multipolare, cu riscuri crescute în ceea ce priveşte terorismul şi crima organizată faţă de anul 1999, când s-a redactat conceptul actual al NATO.
În prezentare s-a accentuat necesitatea colaborării NATO cu Uniunea Europeană şi a fortificării parteneriatului NATO-UE, prin prezervarea principiilor fundamentale, solidaritatea şi securitatea colectivă. S-a menţionat deasemenea Marea Neagră şi Balcanii de Vest ca “afaceri neterminate” şi puncte de tensiune. În ceea ce priveşte Rusia, domnul Aurescu a afirmat că aceasta necesită o abordare pragmatică şi că nu trebuie făcut nici un compromis în ceea ce priveşte valorile pe care se fundamentează NATO.
Următorul vorbitor, domnul Teodor Meleşcanu (foto 2), Preşedintele Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, a dezvoltat problematica relaţiei dintre Rusia şi NATO. Dumnealui a menţionat că este necesară o structură specială de dialog între Rusia şi NATO, acest lucru fiind realizabil doar în condiţiile în care Rusia renunţă la politica revizionistă şi susţine independenţa vecinilor săi. Cooperarea aceasta are ca premisă Afganistanul şi se poate continua în domeniul securităţii energetice şi al apărării anti-balistice. Se doresc astfel relaţii normale, extinse la cele de securitate, pe direcţia coordonării eforturilor împotriva organizaţiilor teroriste.
În ceea ce priveşte posibilitatea integrării Rusiei în NATO, domnul Meleşcanu a precizat că acest fapt este imposibil de realizat până când Rusia nu va respecta în totalitate criteriile şi valorile stipulate în Tratatul de la Washington; deasemenea, acesta a precizat că sunt necesare garanţii de securitate şi un avansat proces al democratizării. Domnul Meleşcanu a menţionat şi faptul că scutul anti-rachetă reprezintă un element cheie în relaţiile bilaterale NATO-Rusia, dar şi în relaţia România-Rusia. Soluţia propusă pentru o evoluţie pozitivă a acestei relaţii se referă la angajare şi cooperare.
Cel care a preluat apoi cuvântul a fost domnul Asle Toje (foto 3), cercetător la Institutul Nobel din Oslo, discutând despre viitorul rol al Uniunii Europene în relaţia cu NATO dar şi despre poziţia acesteia ca actor global. Abordarea sa a fost una declinistă, bazată pe lipsa de consens existentă la nivel decizional în UE. Domnul Toje a reamintit problema Ciprului şi a Turciei, care blochează relaţiile dintre NATO şi UE, dar şi posibilitatea deschiderii discuţiilor referitoare la agrementul Berlin Plus. Pe de altă parte, acesta a discutat despre cerinţele crescute în ceea ce priveşte capabilităţile şi acţiunile din teatrele de operaţii şi a reafirmat viziunea sa despre NATO ca “un pact sinucigaş”, în condiţiile în care statele europene vor continua să investească insuficient în domeniul apărării.
În primul panel de discuţii (foto 4), moderat de doamna Alina Inayeh, s-a abordat tema cooperării dintre NATO şi Rusia în est, având ca premisă Afganistanul. Primul vorbitor, domnul Gael Moullec (foto 5), director în Divizia de Politici de Securitate a NATO, a menţionat necesitatea acţiunii concertate în teatrele de operaţii şi problemele specifice misiunii din Afganistan, printre care violenţa extremă şi traficul de droguri. Acesta a menţionat necesitatea antrenării forţelor de securitate naţională din Afganistan. Pe de altă parte, dumnealui a reamintit faptul că forţa unei alianţe stă tocmai în puterea ideii “toţi împreună”.
Domnul Wess Mitchell (foto 6), Preşedintele Centrului pentru Analiză Politică Europeană, a dezvoltat ideea reasigurării strategice şi a noilor provocări pentru alianţă, în contextul politicilor regionale diferite. În discursul său, domnul Mitchell a descris Rusia ca pe “o supernovă care se stinge”, acţionând cu o energie negativă în jurul său, ce dă naştere fenomenului de “finlandizare” a spaţiului ex-sovietic. Acesta a afirmat necesitatea unei noi paradigme pentru Est şi a unei forţe de reacţie rapide a NATO.
Domnul Iulian Fota (foto 7), Consilier Prezidenţial pe probleme de Securitate Naţională, a adus în discuţie ideea cooperării NATO cu Rusia în context global, în scopul creşterii securităţii la nivel mondial. Domnul Fota a reamintit problema războiului din Georgia, care a rămas un “capitol deschis”, dar şi necesitatea îmbunătăţirii relaţiilor NATO cu Rusia, printr-un joc de sumă zero. Domnul Fota a menţionat că nu este de acord cu teoria declinistă a UE, exprimată de ante-vorbitorului său, domnul Toje, dar că este conştient de emergenţa noilor mari puteri. Deasemenea, dumnealui a menţionat un punct de vedere personal şi anume că este necesară o nouă viziune a NATO din perspectivă globală, nu regională, chiar dacă aceasta va avea ca urmare apariţia mai multor actori care să nege legitimitatea acţiunilor sale.
În cel de-al doilea panel, moderat de domnul Kai Brand-Jacobsen, tema propusă spre discuţie a fost cea a abordării cuprinzătoare ca model pentru stabilizarea mediilor sensibile de tip Afganistan. Colonelul Alexander Alderson (foto 8), principalul autor al Doctrinei de Contrainsurgenţă a Armatei Britianice (publicată în noiembrie 2009), a oferit succint viziunea britanică asupra contrainsurgenţei şi a misiunilor de stabilizare în regiunile sensibile. Acesta a afirmat că nu există o soluţie pur militară la contrainsurgenţă şi că operaţiunile militare de securizare trebuiesc intercalate cu măsuri guvernamentale, cu o implicare politică activă. Pe de altă parte, Col. Alderson a menţionat că ţările aliate trebuie să fie responsabile şi să se implice în coordonarea politicilor statului gazdă (în cazul de faţă, Afganistanul), dar şi să construiască capabilităţi naţionale pentru distrugerea rădăcinii insurgente. Acesta a accentuat faptul că o componentă principală a campaniilor contrainsurgente este securizarea populaţiei, alături de identificarea rădăcinii problemei, construirea unei viziuni strategice şi a instrumentelor suport.
Filon Morar (foto 9), Director al Direcţiei Orientul Mijlociu din cadrul Ministerului de Afaceri Externe, a relatat experienţa sa ca diplomat român şi expert civil în cinci cazuri întâlnite în Irak, Afganistan şi Georgia, în monitorizarea proceselor electorale şi acordurilor de încetare a focului. Prin exemplele oferite a relevat necesitatea coerenţei politice în teatrele de operaţii comune, precum şi moderaţia, conservarea avantajelor obţinute în zonele sensibile, unde dezvoltarea economică este atât de radical influenţată de spectrul securităţii.
Discuţia a fost îndreptată apoi spre operaţiunile militare desfăşurate în Afganistan de către delegaţiile române. Lt. col. Florin Stan (foto 10), Şef de Operaţiuni şi Instrucţie la Bg. 2 Vânători de Munte, fost comandant al trupei UNAMI III în Irak şi al batalionului ISAF în Afganistan, a oferit audienţei o abordare tactică a îmbunătăţirii situaţiei din Afganistan. Domnul Lt. col. a prezentat dificultăţile cu care s-au confruntat în teren, datorită lipsei de cooperare a localnicilor, intimidaţi de terorişti şi nivelului de pregătire ridicat al talibanilor. Dumnealui a precizat şi necesitatea cunoaşterii ariei de operaţiuni, a colaborării cu guvernarea locală şi cu forţele aliate.
Lt. col. Ciprian Marin (foto 11), Comandantul UM 01531, a făcut parte parte din Comandamentul Forţelor Aliate NATO-ISAF din Afganistan şi a prezentat detaliat cadrul operaţiunilor din provincia Zabul. Deasemenea, acesta a prezentat deficienţele structurale existente în Afganistan la momentul actual, printre care şomajul, analfabetismul, insecuritatea graniţei cu Pakistanul, slaba autoritate centrală, prevalenţa etnică a paştunilor (din mediul cărora se recrutează insurgenţi talibani), servicii publice foarte proaste sau inexistente. Dumnealui a accentuat faptul că misiunile au ca scop protecţia populaţiei, securitatea fiind prioritatea principală, dar şi reconstrucţia cadrului social, prin intermediul unei serii de proiecte pe care populaţia locală e învăţată şi îndrumată să aplice. Lt. Col. Marin a menţionat şi faptul că este necesară cooperarea, integrarea şi coordonarea eforturilor civile şi militare în zonă, pentru a obţine un impact strategic, în scopul construirii unui cadru social bazat pe încredere şi transparenţă.
Sursa: externe.ro
