luni, aprilie 15, 2024
AcasăActualitate militara29 Iulie - Ziua Imnului National al Romaniei. Scurt istoric.

29 Iulie – Ziua Imnului National al Romaniei. Scurt istoric.

29 Iulie- Ziua Imnului National
Luni 29 iulie, începând cu ora 9.00, în Piaţa Tricolorului din faţa Palatului Cercului Militar Naţional, va avea loc ceremonia militară dedicată Zilei Imnului Naţional in prezenta ministrului apărării naţionale şi a şefului Statului Major General.

La eveniment vor fi prezenti, alături de militarii Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul” şi Muzica Reprezentativă a M.Ap.N., reprezentanţi ai unor instituţii civile şi militare, veterani de război, cadre militare în rezervă şi în retragere.

Militarii din celelalte garnizoane din ţară vor lua parte la ceremoniile publice dedicate Zilei Imnului Naţional organizate în colaborare cu autorităţile publice locale.

Cu ajutorul paginii MApN de pe Facebook si al canalului video Youtube, am reusit sa incropesc un scurt istoric al Imnului National al Romaniei, istoric ce ar trebui cunoscut de orice roman:

Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor (1862-1884)
Trăiască Regele (1884-1948)
Zdrobite cătușe (1948-1953)
Te slăvim, Românie! (1953-1977)
Trei culori (1977-1989)
Deșteaptă-te, române! (1989-prezent)

Imnul României (1866-1948)

Ideea unui imn naţional a apărut în prima parte a veacului al XIX-lea cu ocazia festivităţilor oficiale la care participau domnitorii români. În anul 1862 a fost organizat un concurs public pentru desemnarea imnului noului stat constituit prin unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859).

Cel care a câştigat concursul a fost compozitorul Eduard Hülseh cu piesa „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor”. Aproape 20 de ani mai târziu, poetul Vasile Alecsandri a scris „Imnul Regal Român „, care avea să devină imnul de stat al României.

Acesta a fost intonat pentru prima dată în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I de Hohenzollern. Acordurile lui au fost auzite în ţara noastră până în anul 1947.

1948 – 1953 „Zdrobite cătuşe în urmă rămân” a fost introdus la 4 ianuarie 1948, odată cu trecerea de la monarhie la regimul comunist. Versurile aparţin lui Aurel Baranga, iar melodia lui Matei Socor.

Zdrobite cătuşe în urmă rămân,
În frunte-i mereu muncitorul.
Prin lupte şi jertfe o treaptă urcăm.
Stăpân pe destin e poporul.

Trăiască, trăiască, Republica noastră
În marş de năvalnic şuvoi revărsat
Muncitori şi ţărani, cărturari şi ostaşi,
Zidim România Republicii noi.

1953 – 1977 ”Te slavim Romanie”- a fost imnul național al Republicii Populare Române între 1953 și 1977. Versurile au fost scrise de Eugen Frunză și Dan Deșliu, iar muzica a fost compusă de Matei Socor. Subliniază „prietenia” cu Uniunea Sovietică și ideologia leninistă.

1977 – 1989 ”Trei culori”-

1989- ”Desteapta-te romane”

Iata o scurta istorie a imnului national al Romaniei, intr-o prezentare pe reteaua de socializare a MApN:

IMNUL NAŢIONAL AL ROMÂNIEI ESTE „DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE” (CONSTITUŢIA ROMÂNIEI art.12 al.3)

Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.

Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iunie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!”, câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine.

Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial.

Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, „Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.

Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor.

Mesajul imnului „Deşteaptă-te, române!” este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice.

Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată”, prezent în toate imnurile naţionale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza” Revoluţiei franceze.

Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest „acum ori niciodată” concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum.

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.

Si, pentru ca trairile sa fie mai puternice, iata o interpretare perfecta a acestui imn, interpretare ce ii face cinste autorului- Andra la gala Bute:

La final, ca o curiozitate legata de imnuri nationale, va prezentam imnul Albaniei. Ce este special la acest imn, veti descoperi ascultandu-l:

RELATED ARTICLES

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sustine acest site achizitionand produse Emag spot_img

COMENTARII

POPULARE