marți, iulie 23, 2024
AcasăActualitate militaraTransfagarasanul la aniversarea de 36 de ani

Transfagarasanul la aniversarea de 36 de ani

Un drum strategic
Transfăgărăşanul (de la prefixul “trans-” plus Făgăraş) face parte din Drumul Naţional 7C (DN 7C) şi este unul din cele mai spectaculoase drumuri din România, numit şi “drumul din nori”, care leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania.

Drumul construit peste Munţii Făgăraş, cel mai înalt lanţ muntos din România, care face parte din Carpaţii Meridionali, este un drum asfaltat, care în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea, ajunge la altitudinea de 2.042 m. Transfăgărăşanul este situat pe locul al doilea ca altitudine în România, după şoseaua Transalpină (DN 67C), cu 2.145 m, din Munţii Parâng, dar aceasta însă nu este asfaltată în totalitate.
Transfăgărăşanul trece peste 830 podeţe şi 27 viaducte, iar pentru construcţia lui a fost necesar să fie dislocate mai multe milioane de tone de rocă. Pentru aceasta s-au folosit 6.520 tone de dinamită, din care 20 tone numai la tunelul Capra-Bâlea şi multe alte materiale de construcţii.

Istorie

Transfăgărăşanul a fost construit între anii 1970-1974 în timpul lui Nicolae Ceauşescu, care a vrut să asigure un drum strategic peste munţi. Inaugurarea având loc în data de 20 septembrie 1974. Drumul peste Munţii Făgăraş s-a realizat cu eforturi materiale considerabile şi cu preţul multor vieţi de soldaţi şi muncitori care au contribuit la construcţia lui. Oficial se vorbeşte despre 40 oameni decedaţi pentru ca acest drum să străbată munţii, dar oamenii care după 36 ani mai sunt în viaţă vorbesc de sute de vieţi omeneşti pierdute. Răspunzând unui interviu, un martor al timpului spunea: “Numai la baraj au murit vreo 400 băieţi!” În anul 1969, Trustul de Construcţii Forestiere Braşov executa pentru Ministerul Economiei Forestiere un drum forestier care să rezolve transportul masei lemnoase din bazinul Bâlea al munţilor Făgăraş. În acel an, Oficiul Judeţean de Turism Sibiu, care gospodărea cabanele turistice Bâlea Cascadă şi Bâlea Lac şi asigura transportul de materiale şi alimente samarizat cu 20-30 măgari, a intervenit pentru proiectarea şi execuţia de drum forestier până la cabana Bâlea Cascadă.
Drumul s-a executat în paralel cu proiectarea, fiind angajate prin Hotărârea Consiliului de Miniştri următoarele ministere:
– Ministerul Economiei Forestiere – proiectare şi execuţie drum pe versant: 35,1 km – Arpaş – Bâlea Lac. 25,1 km – Bâlea Lac – Lac Vidraru;
– Ministerul Transporturilor – 30 km – bandă dublă drum contur Lac Vidraru;
– Ministerul Apărării Naţionale – a executat terasamente de pământ şi stâncă, fundaţie şi îmbrăcăminte piatră spartă, suprastructură drum, ziduri de sprijin; a asigurat forţa de muncă necalificată la podeţe, poduri, viaducte, copertine.
– Ministerul Energiei Electrice – 0,9 km – tunel la Bâlea Lac.
– Ministerul Minelor – telecabina Bâlea Cascadă-Bâlea Lac.
Drumul a fost pus în funcţiune în 1974, la nivel suprastructură piatră spartă 60,1 km (Arpaş – Lac Vidraru), îmbrăcăminte asfaltică 30 km contur Lac Vidraru, 0,9 km tunel, telecabina Bâlea Cascadă-Bâlea Lac. Ulterior, Ministerul Transporturilor a asfaltat întregul traseu, iar Ministerul Economiei Forestiere, prin Trustul Braşov, a executat copertine şi lucrări de combatere a avalanşelor pe culoarul Paltinu-Creasta Bâlea.

Volume de lucrări proiectate şi executate

– lungimea 91 km, din care 40 km cu terasamente pământ, 21 km terasamente stâncă, 30 km lărgire drum forestier; lăţime carosabilă în aliniament 6 m, cu 2 m acostamente; rază minimă 40 m, respectiv 15 m în serpentine, racordări prin clotoide; decli-vitate 8%, excepţional 8,6%, tronsoane scurte în aliniament. Pe întregul traseu al drumului au fost de executat peste 3,8 milioane mc săpătură şi pământ, peste 290.000 mc zidărie, 27 poduri şi viaducte, 550 podeţe, 80 km parapeţi, 878 m tunel. Pe versantul nordic de 35,1 km, din care 17 km drum bandă dublă în stâncă, de la începutul lucrării până la punerea în funcţiune, s-au realizat următoarele lucrări: 292.540 mc terasamente pământ; 836.600 mc derocări stâncă, total 1.129.140 mc, din care rezultă o medie de 32 mc/ml; 37.559 mc zidărie din piatră brută cu mortar; 12 buc/204 ml poduri şi viaducte; 194 buc/293 ml podeţe până la 10 m dechidere; 41.530 mc fundaţie din balast; 247.210 mc îmbrăcăminte din piatră spartă.

Sursa: argesuldenord.wordpress.com

RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sustine acest site achizitionand produse Emag spot_img

COMENTARII

POPULARE