Trustul de Presa al MApN renaste din cenusa cenzurii

In urma cu ceva vreme, redactorul sef al Observatorului militar isi facea mea culpa fata de imposibilitatea transmiterii catre cititori a unui drept la replica vechi de mai bine de sase luni, acuzand voalat pumnul in gura pus de maimarii din minister. In numarul 23 al observatorului militar, care a inceput sa nu mai fie obositor, comandorul Alexandru Leaua, loctiitorul directorului Trustului de Presa al MApN, expune cititorilor aceeasi problema: pumnul in gura pus de capetele luminate de la conducere, acesta facand o referire subtila,probabil, la seful Directiei Informare si Relatii Publice din acele vremuri, Tiberiu Fratila.

Pentru ca este un articol pe gustul meu si pentru ca o greseala recunoscuta este pe jumatate iertata, redau in cele ce urmeaza acest articol, cu mentiunea ca el poate fi citit in Observatorul militar nr. 23/2012. Si, ca o recomandare pentru cititorii mei: Observatorul militar a inceput sa apara cu continut interesant, continut ce merita citit.

Iata articolul :
Adevarul este ca suntem cam…nevorbiti, de ceva vreme încoace. Poate de aceea, ne vin în minte tot felul de trasnai de prin armie, de nici nu stim ce sa va povestim mai întâi! O vom face, usor, usor, chiar daca se vor învolbura unii „tovarasi”…

Gazetaria, fie ea si militara, nu se poate face la ordin. Nu poti
sa scrii în pozitie de drepti, cum nu poti sa primesti o circulara
prin care sa ti se impuna sa scrii o carte. Nu. Chiar daca facem
presa departamentala si urmam o strategie de imagine, exista o asa-numita clauza de constiinta, cum exista si deontologia profesionala.
Nu poti sa asterni pe hârtie idei în care sa nu crezi. Se spune
ca un jurnalist bun este acela care se „vinde” o singura data, unei
singure idei. Daca serveste mai multor interese, ocupatia lui va fi
asemuita, fara doar si poate, cu cea mai veche meserie din lume.
Din pacate, în ultimii ani, oameni fara coloana vertebrala sau cocotat în unele functii înalte si au uitat de unde au plecat,
aservind ziarul si emisiunile de radio si de televiziune ale ostirii
mai marilor zilei. Au confundat presa cu relatiile publice si
comunicarea interna, au ridicat osanale sefilor si au dat ordin sa se
scrie numai de bine. De parca ar fi curs mereu doar lapte si miere! Si, numai gazetarie nu a mai fost…Însasi ratiunea de a fi a presei
este sa semnaleze neregulile si abuzurile dintr-un sistem. Nu degeaba a fost denumita „a patra putere în stat” sau „câinele de paza al democratiei”.

Articolul este mai amplu dar il puteti citi pe pagina presamil.ro asa ca o sa expun aici doar concluzia foarte interesanta a comandorului Leaua: „Avem nevoie, ca de aer, rapid de o schimbare de atitudine.
Altfel, în loc de câinele de paza al democratiei, riscam sa ne
transformam, iremediabil, într-o potaie cu botul pe labe.”

Domnule comandor, inceputul , asta este. Atat domnia voastra cat si redactorul sef v-ati exprimat in scris dezacordul fata de ceea ce s-a publicat pana acum in paginile Observatorului. De acum inainte, sta in puterea echipei sa faca din ziarul Observatorul Militar exact ceea ce spune titulatura.

Si pentru ca tot se vorbeste in articolul domniei voastre despre jurnalismul de investigatie de care va este dor, va propun sa demarati o ancheta jurnalistatica in ceea ce priveste tunul imobiliar din asa-numitul „Proiect Antiaeriana”, proiect in urma caruia sute de cadre militare sufera la propriu. Daca vreti cateva intrebari in baza carora sa demarati aceasta ancheta jurnalistica, va stau la dispozitie cu cea mai mare placere.