Teme de interes pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

Astazi a avut loc, la Palatul Cotroceni, prima şedinţa a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sub conducerea noului presedinte al Romaniei Klaus Iohannis. Starea de securitate din Ucraina si implicaţiile pentru România, stadiul îndeplinirii Programului multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României, proiectul de lege privind planificarea apărării sunt doar cateva dintre subiectele aflate in ordinea de zi a Consiliului.

La şedinţă au participat: Prim-ministrul Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta; viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, domnul Gabriel Oprea; ministrul Apărării Naţionale, domnul Mircea Duşa; ministrul Afacerilor Externe, domnul Bogdan Aurescu; ministrul Justiţiei, domnul Robert-Marius Cazanciuc; ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, domnul Mihai Tudose; ministrul Finanţelor Publice, domnul Darius-Bogdan Vâlcov; Directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul Eduard Hellvig; prim-adjunctul Directorului Serviciului Român de Informaţii, domnul general-locotenent Florian Coldea; prim-adjunctul Directorului Serviciului de Informații Externe, domnul general Silviu Predoiu; Șeful Statului Major General, domnul general-locotenent Nicolae Ciucă; consilierul prezidenţial pentru Securitate Naţională, domnul Adrian-George Scutaru; secretarul CSAT, domnul general Ion Oprişor.

Au mai participat, ca invitaţi: ministrul pentru Societatea Informaţională, domnul Sorin Mihai Grindeanu, şi Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, domnul general Lucian-Silvan Pahonţu.

O primă temă dezbătută de către Consiliu a reprezentat-o analiza stării de securitate din Ucraina şi implicaţiile pentru România. Membrii Consiliului au apreciat că sprijinul consecvent al României pentru Ucraina, de la declanşarea crizei, a marcat o deschidere fără precedent a autorităţilor de la Kiev față de cooperarea bilaterală cu România.

În continuare, membrii Consiliului au luat în discuție stadiul proceselor de asociere politică şi economică cu Uniunea Europeană și stadiul demersurilor de integrare euroatlantică a statelor din Balcanii de Vest. Aceştia au apreciat că, în anul 2014, s-au înregistrat progrese privind parcursul european al acestor state. Totodată, membrii Consiliului au considerat că regiunea Balcanilor de Vest trebuie inclusă într-o viziune de ansamblu asupra Europei de Sud-Est, care să întărească rolul strategic al României în zonă. Exercitarea de către România a rolului de pivot al NATO şi UE în regiune va contribui, la momentul oportun, şi la acceptarea de către partenerii occidentali a includerii Republicii Moldova în pachetul de extindere care are în vedere Balcanii de Vest.

O altă temă de pe agenda şedinţei a reprezentat-o informarea cu privire la stadiul îndeplinirii Programului multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României pentru perioada 2013-2016 şi în perspectivă până în anul 2022. Membrii Consiliului au concluzionat că, în anul 2014, România a continuat respectarea angajamentelor asumate în cadrul organismelor internaţionale de securitate, simultan cu reducerea contribuţiei cu forţe în teatrele de operaţii.

Membrii Consiliului au remarcat că decizia de creştere a bugetului alocat apărării la nivelul de 2% din PIB până în anul 2017, urmare a consensului obţinut din partea tuturor partidelor parlamentare, va asigura revigorarea programelor majore privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României şi va reprezenta şi o oportunitate certă pentru industria de apărare.

Următoarea temă a constituit-o avizarea proiectului de lege privind planificarea apărării. Membrii Consiliului au apreciat că această lege urmăreşte eficiența procesului de planificare a apărării, concentrat asupra dotării militare, în scopul integrării tuturor disciplinelor de planificare a apărării şi asigurării coerenţei acestora cu planificarea din celelalte state NATO şi UE.

Referitor la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare desfăşurate în anul 2014, membrii Consiliului au fost informaţi despre concluziile raportului prezentat şi propunerile Guvernului de îmbunătăţire a activităţii instituţiilor implicate.

În continuare, membrii Consiliului au analizat şi aprobat raportul privind activitatea Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO, în anul 2014, instituţie al cărei obiectiv general a constat în dezvoltarea capacității de răspuns la incidente de securitate cibernetică şi a relaţiilor de cooperare cu entități naţionale sau internaţionale, cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii cibernetice.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat propunerile Prim-ministrului referitoare la intrarea și staționarea pe teritoriul României, în perioada mai-iunie 2015, a unor forțe și mijloace ale armatei portugheze, având în compunere patru aeronave F16 Falcon și personalul aferent (aproximativ 150 militari și civili) în scopul pregătirii și desfășurării misiunilor de Poliție Aeriană NATO. Președintele României urmează să informeze Parlamentul cu privire la decizia luată, în condițiile legii.

În cadrul ședinței, s-a aprobat Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2014 şi s-a decis trimiterea acestuia, spre examinare, către Parlamentul României.

O concluzie foarte intresanta o trage presedintele Iohanis pe pagina oficiala de Facebook:

”După mai bine de o jumătate de secol de pace, în apropierea granițelor noastre sunt uciși oameni. Alții își părăsesc satele în căutarea unui refugiu. România se află la aproximativ 300 de km de Crimeea, locul unde a început anul trecut modificarea granițelor stabilite după cel de-al Doilea Război Mondial. Avem tot interesul ca orice conflict din această parte a Europei să se rezolve pe cale pașnică. Cu ocazia reunirii Consiliului Suprem de Apărare a Țării am evaluat conflictul din Ucraina, efectele lui în regiune și am reconfirmat angajamentele asumate de România în cadrul parteneriatelor noastre strategice.”