miercuri, aprilie 24, 2024
AcasăPoliticaSCRISOARE DESCHISA ADRESATĂ PRESEDINTELUI ROMÂNIEI de catre Comandor (Rz.) Capraru Gh. Ionel...

SCRISOARE DESCHISA ADRESATĂ PRESEDINTELUI ROMÂNIEI de catre Comandor (Rz.) Capraru Gh. Ionel / CONSTANTA

Către
Presedintele Romaniei
Subsemnatul, Comandor (Rz.) Capraru Gh. Ionel ( C.I. seria KT nr.349489, CNP-1511224131211), rog a se avea in vedere, randurile de mai jos in ceea ce priveste recalcularea pensiilor cadrelor militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale comparativ cu cele ale judecatorilor si procurorilor si declararea unor astfel de masuri constitutionale sau nu:

1. Atat pensiile cadrelor militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale cat si pensiile judecatorilor si procurorilor se incadreaza in pilonul al 2-lea privind schemele ocupationale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificata prin Directiva 97/96/EC. Metodologia specifica de calcul a pensiei nu se bazeaza pe principiul contributivitatii.

2. Cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, pe de o parte, cat si judecatorii si procurorii, pe de alta parte, au drepturi si indatoriri prevazute in statutele lor aprobate prin legi (Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare – lege organica prevazuta de art. 118 alin. (2) din Constitutia Romaniei; Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor – lege neprevazuta in Constitutia Romaniei).

3. Cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale sunt in serviciul natiunii (art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare) in timp ce judecatorii desfasoara activitati in scopul infaptuirii justitiei iar procurorii desfasoara activitati in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor (art. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor).

4. Cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale sunt singurii salariati la stat care in cadrul juramantului catre patrie se obliga sa apere tara chiar cu pretul vietii, in timp ce judecatorii si procurorii nu depun un astfel de juramant.

5. Cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale se pot afla in una dintre urmatoarele situatii: a) in activitate, cind ocupa o functie militara; b) in rezerva, cind nu ocupa o functie militara, dar intrunesc conditiile prevazute de lege pentru a fi chemate sa indeplineasca serviciul militar ca rezervisti concentrati sau mobilizati, iar la nevoie, in calitate de cadre militare in activitate; c) in retragere, cand potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru indeplinirea serviciului militar; judecatorii si procurorii se pot gasi numai in activitate si la pensie.

6. Institutia militara este prima institutie a statului roman care a facut cu adevarat o reforma reala, obiectiv pe care abia acum celelalte institutii il iau in calcul. Armata s-a aliniat cu disciplina si seriozitate la prevederile tratatului de la Viena cu privire la reducerea armamentelor si efectivelor si din 1996 pana in 2006 a redus efectivele cu peste 200.000 de posturi reprezentand peste 60% fata de efectivele din 1989.

7. Cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale sunt mentinute in activitate/rezerva pana la o anumita varsta, in functie de grad (art. 92 si 93 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, in timp ce judecatorii si procurorii pot ramane in activitate pana la varsta cand ies la pensie. (art. 82-86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor).

8. Cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale desfasoara activitati cu un grad de periculozitate mult mai mare decat in cazul judecatorilor si procurorilor (aplicatiile, tragerile cu armamentul din dotare, serviciul de zi pe unitate, actiunile de lupta in teatrele de actiuni militare din Irak, Afganistan etc. nu se pot compara cu locul de munca al judecatorilor si procurorilor).

9. Cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale au prevazut in cadrul statutului dreptul la pensie iar modul de calculare al acesteia este prevazut intr-o lege speciala (Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat), in timp ce la judecatori si procurori dreptul la pensie si modul de calculare al acesteia sunt prevazute initial in Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si apoi in Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

10. Atat cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, pe de o parte, cat si judecatorii si procurorii, pe de alta parte, conform legilor in vigoare au o serie de drepturi si libertati cetatenesti interzise sau restranse, asa cum rezulta din tabelul comparativ de mai jos:

COMPARAREA DREPTURILOR SI LIBERTATILOR CETATENESTI INTERZISE SAU RESTRANSE ALE MILITARILOR SI ALE JUDECATORILOR SI PROCURORILOR

CONSTITUTIA ROMANIEI/2003

LEGEA NR. 80/1995 PRIVIND STATUTUL CADRELOR MILITARE

LEGEA NR. 303/2004 PRIVIND STATUTUL JUDECATORILOR SI PROCURORILOR

DREPTUL LA ASOCIERE

Art. 40. – (1) Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.

(2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale.

(3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica,

(4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.

Art. 28. – Cadrelor militare in activitate le este interzisa exercitarea urmatoa-relor drepturi:

a) sa faca parte din partide, formatiuni sau organizatii politice ori sa desfasoare propaganda prin orice mijloace sau alte activitati in favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru functii publice;

Art. 29. – Cadrelor militare in activitate le este restransa exercitarea unor drepturi si libertati, astfel:

… e) constituirea in diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-stiintific, cultural si sportiv-recreativ, cu exceptia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii si disciplinei specifice institutiei armatei, este permisa in conditiile stabilite prin regulamentele militare;

Art. 9. – (1) Judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic.
Art. 11. – (3) Judecatorii si procurorii pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai oricaror persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial.

DREPTUL DE A FI ALES

Art. 37. – (1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in articolul 16 aliniatul (3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit articolului 40 aliniatul (3).

(2) Cetatenii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusive, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, varsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi in Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in functia de Presedinte al Romaniei.

Art. 28. – Cadrelor militare in activitate le este interzisa exercitarea urmatoa-relor drepturi:

…. b) sa candideze pentru a fi ales in administratia publica locala si in Parlament, precum si in functia de Presedinte al Romaniei;

Nu este prevazut expres in lege dar asa cum prevad art. 37 si 40¸ judecatorii si procurorii nu au dreptul de a fi alesi.

DREPTUL LA GREVA

Art. 43. – (1) Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.

(2) Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.

Art. 28. – Cadrelor militare in activitate le este interzisa exercitarea urmatoa-relor drepturi:

….

c) sa declare sau sa participe la greva.

Nu este prevazuta interdictia sau restrangerea dreptului la greva.

LIBERTATEA INTRUNIRILOR

Art. 39. – Mitingurile, demonstratiile, procesiunile ori alte intruniri sunt libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme.

Art. 29. – Cadrelor militare in activitate le este restransa exercitarea unor drepturi si libertati, astfel: …

g) participarea la mitinguri, demonstratii, proce-siuni sau intruniri cu caracter politic ori sindical este inter-zisa, cu exceptia activitatilor la care se participa in misiune;

Nu este prevazuta interdictia sau restrangerea acestui drept.

LIBERTATEA DE EXPRIMARE

Art. 30. – (1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisa.

(3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.

(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.

(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.

(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.

Art. 29. – Cadrelor militare in activitate le este restransa exercitarea unor drepturi si libertati, astfel: …

a) opiniile politice pot fi exprimate numai in afara seviciului;

b) exprimarea in public a unor opinii contrare intereselor Romaniei si fortelor armate nu este permisa;

c) conditiile in care cadrele militare in activitate vor putea sa prezinte public informatii militare, se vor stabili prin ordin al ministrului apararii nationale;

Art. 8. – Cadrele militare au urmatoarele indatoriri principale:

f) sa pastreze cu strictete secretul militar, de stat si de serviciu, precum si caracterul confidential al unor activitati si documente.

Art. 9. – (2) Judecatorii si procurorii sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice.
Art. 10. – (1) Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
Art. 11. – (1) Judecatorii si procurorii pot participa la elaborarea de publicatii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrari literare ori stiintifice si pot participa la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic.
(2) Judecatorii si procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale.

LIBERTATEA CONSTIINTEI

Art. 29. – (1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.

(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.

(3) cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.

(4) In relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa.

(5) Cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate.

(6) Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.

Art. 29. – Cadrelor militare in activitate le este restransa exercitarea unor drepturi si libertati, astfel: …

d) aderarea la culte religioase este libera, mai putin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de pastrare a ordii publice, precum si la cele care incalca bunele moravuri sau afecteaza exercitarea profesiei;

Nu este prevazuta interdictia sau restrangerea acestui drept.

FAMILIA

Art. 48. – (1) Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.

(2) Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila. …

Art. 29. – Cadrelor militare in activitate le este restransa exercitarea unor drepturi si libertati, astfel: …

f) incheierea casatoriei este libera in conditiile legii. Casatoria cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetatenia romana este conditionata de obtinerea aprobarii prealabile a ministrului apararii nationale;

Nu este prevazuta interdictia sau restrangerea acestui drept.

LIBERA CIRCULATIE

Art. 25. – (1) Dreptul la libera circulatie, in tara si strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.

(2) Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara.

Art. 29. – Cadrelor militare in activitate le este restransa exercitarea unor drepturi si libertati, astfel: …

h) cadrele militare in activitate se pot deplasa in strainatate in conditiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apararii nationale;

Nu este prevazuta interdictia sau restrangerea acestui drept.

LIBERTATEA ECONOMICA

Art. 45. – Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate.

Art. 30. – Ofiterii, maistrii militari si subofiterii in activitate au obligatia de a nu efectua activitati care contravin demnitatii, prestigiului si normelor de comportare ce decurg din calitatea cadrelor militare.

Cadrelor militare in activitate le este interzis:

a) sa indeplineasca alte functii decat cele in care sunt incadrate, cu exceptia cumu-lului prevazut de lege, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale;

b) sa fie asociat unic ori sa participe direct la administrarea sau conducerea unor organizatii ori societati comerciale, cu exceptia celor numite in consiliile de adminis-tratie ale regiilor autonome si societatilor comerciale din subordinea Ministerului Apararii Nationale, din cadrul industriei de aparare sau in lega-tura cu aceasta.

Art. 5. – (1) Functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, precum si a celor de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri, in conditiile legii.
(2) Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la orice activitate legata de actul de justitie in cazuri care presupun existenta unui conflict intre interesele lor si interesul public de infaptuire a justitiei sau de aparare a intereselor generale ale societatii, cu exceptia cazurilor in care conflictul de interese a fost adus la cunostinta, in scris, colegiului de conducere al instantei sau conducatorului parchetului si s-a considerat ca existenta conflictului de interese nu afecteaza indeplinirea impartiala a atributiilor de serviciu.
(3) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa dea, anual, o declaratie pe propria raspundere in care sa mentioneze daca sotul, rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv exercita o functie sau desfasoara o activitate juridica ori activitati de investigare sau cercetare penala, precum si locul de munca al acestora. Declaratiile se inregistreaza si se depun la dosarul profesional.
Art. 6. – (1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat magistratilor si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica.
(2) Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii verifica declaratiile prevazute la alin. (1). Rezultatele verificarilor se ataseaza la dosarul profesional.
(3) Dispozitiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica se aplica in mod corespunzator.
Art. 7. – (1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) completeaza, anual, o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.
(3) Consiliul Suprem de Aparare a Tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justitiei, realitatea declaratiilor prevazute la alin. (2).
(4) Incalcarea dispozitiilor alin. (1) conduce la eliberarea din functia detinuta, inclusiv cea de judecator sau procuror.
Art. 8. – (1) Judecatorilor si procurorilor le este interzis:
a) sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura;
c) sa aiba calitatea de asociat sau de membru in organele de conducere, administrare sau control la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome;
d) sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecatorii si procurorii pot fi actionari sau asociati ca urmare a legii privind privatizarea in masa.
Art. 10. – 2) Judecatorii si procurorii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decat acelea in cadrul carora isi exercita functia si nu pot indeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizeaza de avocat.
(3) Judecatorilor si procurorilor le este permis sa pledeze, in conditiile prevazute de lege, numai in cauzele lor personale, ale ascendentilor si descendentilor, ale sotilor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar si in asemenea situatii insa judecatorilor si procurorilor nu le este ingaduit sa se foloseasca de calitatea pe care o au pentru a influenta solutia instantei de judecata sau a parchetului si trebuie sa evite a se crea aparenta ca ar putea influenta in orice fel solutia.
Art. 11. – (2) Judecatorii si procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale.

Tinand cont ca atat pensiile cadrelor militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale cat si pensiile judecatorilor si procurorilor se incadreaza in pilonul al 2-lea privind schemele ocupationale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC si faptul ca tratamentul care se aplica acestor categorii de pensii este diferit, in sensul ca prima categorie se va recalcula si a doua categorie nu se va recalcula, doresc sa binevoiti a-mi preciza urmatoarele:

1. Ce s-a avut in vedere cand s-a decis ca pensiile cadrelor militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale sa se recalculeze, iar cele ale judecatorilor si procurorilor nu, in conditiile in care principiul neretroactivitatii este prevazut si in Constitutia Romaniei (art. 15 alin. (2) „Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.”), iar la situatii identice trebuie sa se aplice aceeasi masura?

2. De ce pana la aceasta ultima decizie a Curtii Constitutionale, referitoare la masurile de austeritate adoptate de Guvernul Romaniei, judecatorii si procurorii erau asimilati cu cadrele militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, din punct de vedere al pensiei, iar acum se face o separare totala? Ce a determinat acest lucru?

3. Tinand cont ca prin recalcularea pensiilor cadrelor militare din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, stabilite printr-o lege in vigoare la acea data, se urmareste diminuarea cuantumului lor si prin aceasta masura se incalca dreptul constitutional la proprietate (art. 44 din Constitutia Romaniei), ce s-a avut in vedere cand s-a decis constitutionalitatea acestei masuri (tinand cont ca recalcularea unor pensii se poate face numai prin instantele judecatoresti si numai in situatia in care s-au incalcat prevederile legii in vigoare la data stabilirii pensiei)?

4. Daca statul de drept este statul in care legea este suverana, deci trebuie si se respecta de catre toti cetatenii tarii respective, atunci cum poate fi caracterizata Romania in care prevederile legii fundamentale, Constitutia Romaniei (neretroactivitatea legii, dreptul la proprietate etc.), sunt incalcate cu buna stiinta chiar de catre cei care ar trebui sa le respecte in primul rand: Presedintele Romaniei, Parlamentul Romaniei, Guvernul Romaniei, Curtea Constitutionala etc.? Ce atitudine fata de lege ar trebui sa aiba ceilalti cetateni ai Romaniei?

5. Cum raspund cei care incalca juramantul prevazut la art. 82 din Constitutia Romaniei unde se spune printre altele „Jur … sa respect Constitutia si legile tarii …” ? Cum raspunde Ministerul Public care nu respecta art. 131 din Constitutia Romaniei care prevede ca acesta „ reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor”, prin faptul ca este partas la limitarea drepturilor cetatenilor?

Astept raspunsul dumneavoastra pentru a-mi lamuri aceste cateva probleme si va multumesc anticipat pentru bunavointa si rabdarea de a-mi citi aceste randuri.

Cu deosebit respect, … si indreptatita speranta,

Cdor(Rz.) Ionel CAPRARU

Constanta

Sursa: SCMDsector6

RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sustine acest site achizitionand produse Emag spot_img

COMENTARII

POPULARE