Aceasta este concluzia la care a ajuns Avocatul Poporului, dupa intocmirea unui raport special privind consecintele eliminarii pensiilor speciale, raport prezentat si Parlamentului, potrivit Romania Tv. Eliminarea pensiilor speciale s-a facut prin incalcarea Constitutiei, iar acest lucru a provocat cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, in valoare de un miliard de lei.
Pentru ca raportul Avocatului Poporului are multe pagini, cu argumentari legale si exemple concrete de recalculari, o sa va prezentam doar sinteza raportului si propunerile facute de avocatul poporului, urmand ca domniile voastre sa deschideti raportul si sa va cruciti in ce tara traiti.
Sinteza raportului
Temeiul constituţional al prezentului raport special îl constituie art. 53 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia ”Restrângerea exerciţiului unor drepturi poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”. Faţă de acest principiu, actul de recalculare a pensiilor de serviciu s-a efectuat prin abatere de la textul din Constituţie în următoarele aspecte:
Desfiinţarea pensiilor prevăzute în Legea nr. 119/2010 a adus atingere unui drept dobândit, acela de pensie de serviciu; aceasta nu este diminuată temporar sau impozitată pe o perioadă nedefinită de timp, este pur şi simplu desfiinţată. Articolul din Constituţie se referă în cazul de faţă la dreptul la pensie de serviciu care dispare cu totul şi nu la dreptul la pensie din sistemul asigurărilor sociale de stat. Dreptul dobândit şi retras prin această lege este pensia de serviciu, şi nicidecum pensia din sistemul public de pensii pentru care s-a plătit contribuţie. Această premiză nu este reală întrucât pensia de serviciu şi pensia din sistemul public nu reprezintă un singur drept, astfel că în fapt, dreptul la pensie de serviciu a dispărut cu totul!
Aşa cum am arătat, până în prezent, categoria pensionarilor în cauză, mai puţin beneficiarii pensiilor militare, beneficiase de 2 drepturi: pensia de serviciu – un drept care includea alt drept, pensia din sistemul public de pensii, ambele obţinute prin efectul a două legi organice diferite. Cu alte cuvinte, dreptul la pensie de serviciu nu a fost restrâns, ci desfiinţat. Măsura nu a fost aplicată în mod nediscriminatoriu, având în vedere menţinerea
intactă a dreptului la pensie de serviciu în cazul magistraţilor şi al consilierilor de la Curtea de Conturi, iar în privinţa modului de calcul în cazul pensiilor militare s-a aplicat prin asimilarea forţată a acestora cu pensiile de tip contributiv, un algoritm diferit de calcul care în 80% din cazuri a condus la pensii recalculate în cuantum superior pensiilor de serviciu, în timp ce celelalte categorii de pensii de serviciu s-au diminuat cu procente între 20-90%.
Jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a instanţelor arată că în cazul unor drepturi cărora prin lege li s-a modificat modul de calcul, ele vor fi majorate dacă cuantumul aflat în plată este inferior celui rezultat pe noua formulă şi îşi vor păstra cuantumul din plată dacă acesta este superior celui rezultat prin aplicarea noii formule. Este de notorietate pronunţarea Curţii Constituţionale în acest sens în cazul sesizărilor punctuale în cadrul
procesului de recorelare a pensiilor din 2005.
Punerea în aplicare a Legii nr. 119/2010 a relevat cu claritate discordanţa dintre scopul iniţial al legii, acela de a reduce cheltuielile cu pensiile regăsite în deficitul bugetului de stat consolidat şi rezultatele din execuţia bugetară a anului 2011: deficitul real al sistemului public de pensii, respectiv diferenţa dintre sumele plătite sub forma de pensii de stat şi încasările de contribuţii de asigurări sociale s-a adâncit cu 26,5% (peste 2,5mld lei)
în primele 11 luni faţă de perioada similară din 2010, de la 9,5701 la 12.1067 miliarde.
Fostele pensii de serviciu de tip militar, reprezentate de 158.000 de beneficiari dintr-un total de 170000 pensii de serviciu se plăteau integral din bugetul de stat prin bugetele ministerelor respective. Acum ele se plătesc din bugetul asigurărilor sociale de stat, mărind deficitul acestuia şi degrevând bugetul de stat. Contribuţiile actualilor angajaţi militari compensează într-un procent foarte mic cheltuielile cu pensiile, în cuantum superior celui din 2010, urmare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.
În ciuda estimării Guvernului cu privire la suma de 170.198.380 lei economie totală la bugetul de stat rezultată din eliminarea pensiilor de serviciu ale personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi nenavigant, funcţionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaţilor, magistraţilor, a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a personalului Curţii de Conturi, Consiliul Fiscal căruia îi revine drept atribuţie şi “analiza şi elaborarea de opinii şi recomandări atât înainte de aprobarea de către Guvern cât şi înainte de transmiterea la Parlament, asupra legilor bugetare anuale”, în conformitate cu prevederile Legii nr. 69/2010, la sfârşitul anului 2011 a exprimat următoarea opinie:
“Cu toate că iniţial exerciţiul bugetar de recalculare a pensiilor de serviciu anticipa conform calculelor Ministerului Muncii economii bugetare substanţiale la nivelul cheltuielilor cu pensiile, în cele din urmă putem constata că acest demers s-a concretizat în cheltuieli suplimentare cu pensiile aferente celor 159 mii de pensionari din această categorie (aproximativ 1 miliard de lei cheltuială anuală suplimentară), în condiţiile în care pensia medie corespunzătoare creşte în urma recalcularii de la 1755 lei (nivel utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat în 2011) la 2289 lei în anul 2012 (o creştere medie de 30,4%).
Obiectivul acordării pensiilor doar în baza contributivităţii nu s-a putut respecta rămânând în plată încă astfel de prestaţii de tip pensie necontributivă întrucât categoriile magistraţilor, consilierilor de la Curtea de Conturi, persoanele cu stagii incomplete sau insuficiente faţă de un cuantum minim (pensia minim garantată, pensiile pentru agricultori) beneficiază în continuare de o plată necontributivă.
În CONCLUZIE, aplicarea legislaţiei de eliminare a pensiilor de serviciu s-a făcut cu nerespectarea textului din Constituţie ce a reprezentat temeiul legal, iar măsura preconizată a aduce economii la buget a adus de fapt cheltuieli anuale suplimentare de cca.1 miliard lei.
Avocatul Poporului in raportul sau face si PROPUNERI:
Având în vedere deficienţele semnalate şi pornind de la multitudinea de sesizări la instituţia Avocatul Poporului ale celor cărora legislaţia de desfiinţare a pensiilor de serviciu le-a adus atingere, ţinând seama de miile de sesizări în instanţă, individuale sau de grup, soldate cu tot atâtea procese pe rol sau închise, ţinând seama de deciziile tribunalelor şi curţilor de apel neuniforme pe această temă unică şi că nici recursul în interesul legii al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 12 decembrie 2011, nu a determinat o clarificare a soluţiilor de abordat, propunem:
Măsură tranzitorie
Pentru pensiile de serviciu stabilite în baza legislaţiei existente la apariţia Legii nr. 119/2010, revenirea la denumirea şi cuantumul pensiilor de serviciu anterioare promulgării Legii nr. 119/2010. Partea din pensie platită de către bugetul de stat va fi impozitată pe principiul pierderii proporţionale (în concordanţă şi cu textul Constituţiei şi în concordanţă şi cu Recursul în interesul legii semnat de Procurorul General). Impozitarea se va face cu un procent progresiv, pe tranşe, proporţional cu mărimea cuantumului contribuţiei statului. De exemplu, dacă partea din bugetul de stat este de 8000 lei, impozitul va fi de 4000 lei. La o sumă din bugetul de stat de 1000 lei, impozitul va fi de 200 lei. Intermediar, vor fi tranşe, în aşa fel încât împozitarea să fie cuprinsă între 20-50%.
Bugetul de stat beneficiar al acestui impozit va contribui astfel cu o sumă mai mică la pensiile de serviciu. Drepturile de pensie de serviciu astfel revizuite nu se vor acorda retroactiv promulgării legislaţiei ţinând seama de dificultăţile bugetare. Pensiile de serviciu se vor acorda pe durata vieţii celor ce au beneficiat prin legislaţie de acest drept, cheltuielile bugetului de stat cu această destinaţie diminuându-se an de an.
Persoanele aparţinând categoriilor îndreptăţite la o pensie de serviciu aflate încă în activitate vor intra în sistemul de pensii ocupaţionale, ce va fi elaborat şi implementat cu celeritate. Această măsură ne va scuti de acuza retroactivităţii legii şi a continuării cauzelor în instanţe interne şi internaţionale. De pensii ocupaţionale pot beneficia şi alte categorii profesionale, conform legislaţiei ce se va elabora.
Faţă de aspectele legislative analizate, formulăm următoarele propuneri:
1. Propuneri privind Legea nr. 119/2010:
– Completarea dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 119/2010 cu două noi alineate, (4) şi (5), având următorul conţinut:
“Alin. (4) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit dispoziţiilor prezentei legi nu poate reprezenta mai puţin de 50 % din cuantumul pensiilor aflate în plată.”
“Alin. (5) Drepturile de pensii revizuite potrivit alin. (4) se cuvin astfel de la data de 1 ianuarie 2011.”
2. Propuneri privind Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011:
– Completarea dispoziţiilor art. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 cu două nouă alineate, (4) şi (5), având următorul conţinut:
“Alin. (4) Termenele de revizuire din oficiu, de către casele teritoriale de pensii în evidenţa cărora se află dosarele de pensie, prin emiterea unor decizii de revizuire, precum şi termenul de revizuire, la cererea beneficiarului, dacă acesta depune la casa teritorială de pensii noi acte doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele existente la dosarul de pensie, care se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual, se prorogă până la data de 31 mai 2013.”
“Alin. (5) Drepturile de pensii revizuite la cererea pensionarului se cuvin astfel:
a) de la data de 1 ianuarie 2011, dacă cererea de revizuire, împreună cu toate actele
doveditoare, a fost depusă la casa teritorială de pensii până la împlinirea termenului
prevăzut la alin. (4);
b) de la data de întâi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu toate actele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii teritorială peste termenul prevăzut alin. (4).”
3. Propuneri privind pensiile ocupaţionale
– Elaborarea şi adoptarea Legii privind pensiile ocupaţionale, astfel cum prevede art. 193 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice în cel mai scurt timp.
– Legea pensiilor ocupaţionale să prevadă posibilitatea ca şi persoanele care au beneficiat de pensii speciale să adere la sistemul pensiilor ocupaţionale, în vederea suplimentării pensiei acordate de sistemul public cel puţin până la întregirea pensiei avute anterior recalculării, respectiv revizuirii prin Legea nr. 119/2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011.
Raportul integral poate fi studiat aici: raport special pensii serviciu ianuarie2013
