O arhivă de dosare secrete militare americane oferă o imagine devastatoare asupra războiului în Afganistan şi dezvăluie modul în care forţele coaliţiei au ucis sute de civili în incidente nedeclarate, atacurile talibanilor au crescut şi comandanţii NATO se tem că state precum Pakistan şi Iran încurajează grupurile de insurgenţi.
Site-ul WikiLeaks a publicat duminică ceea ce pretinde că ar fi peste 90.000 de documente militare şi diplomatice americane referitoare la Afganistan, rapoartele fiind întocmite între 2004 şi ianuarie 2010. Este vorba despre rapoarte referitoare la război întocmite de armată la faţa locului şi conţinând inclusiv date despre numărul celor ucişi, despre pierderi şi ameninţări.
Este istoria completă a războiului afgan între 2004-2010, cu unele excepţii importante – activitatea forţelor speciale americane, a CIA şi a altor grupuri din afara SUA, a explicat Julian Assange, fondatorul site-ului.
Departamentul Apărării nu va face niciun comentariu până nu va analiza documentele, a declarat un oficial al Pentagonului.
Assange a refuzat să spună cum a obţinut documentele. Fondatorul WikiLeaks spune că site-ul primeşte materialele de la diferite surse anonime, prin diverse metode, inclusiv poşta clasică, iar dacă identitatea expeditorului este cumva dezvăluită, documentele sunt distruse imediat.
Assange susţine că documentele publicate dezvălzuie „mizeria” războiului, dezvăluind câte incidente relativ mărunte s-au adăugat numărului mare de victime civile.
Documente din domeniul militar ce fac obiectul unei scurgeri de informaţii sugerează că Pakistanul, un aliat al SUA în războiul împotriva terorismului, face un „joc dublu”, permiţând reprezentanţilor serviciilor proprii de spionaj să se întâlnească direct cu talibanii, în cadrul unei strategii secrete de a organiza reţele de grupări militante care să lupte împotriva soldaţilor americani din Afganistan, potrivit New York Times.
Documentele ar arăta că Pakistanul a contribuit chiar la comploturi vizând asasinarea liderilor afgani.
Ambasadorul Pakistanului în SUA, Husain Haqqani, a transmis duminică, într-un comunicat, că documentele „nu reflectă realităţile din teren”, ci sunt comentarii şi zvonuri care provin dintr-o singură sursă, informaţii care circulă de obicei de ambele părţi ale graniţei afgano-pakistaneze şi care adesea se dovedesc eronate, după o examinare mai atentă”.
Conducerea Pakistanului şi serviciile de informaţii urmează fără echivoc strategia de combatere şi marginalizare a terorismului, a dat asigurări ambasadorul.
Preşedintele comisiei pentru relaţii externe a Senatului american, democratul John Kerry, a spus că documentele ridică întrebări serioase despre realismul politicii americane faţă de Pakistan şi Afganistan.
Despre WikiLeaks:
– publică anonim documente, înregistrări video şi alte materiale sensibile pe care spune că le primeşte din diverse surse. Site-ul a intrat în atenţia internaţională după ce a publicat o înregistrare video controversată, datând din aprilie 2007, care înfăţişa cum un atac al unui elicopter american în Irak ucide mai mulţi civili, inclusiv jurnalişti Reuters neînarmaţi. Cel care s-ar fi aflat la originea acestei scurgeri de informaţii, un militar american, a fost pus sub acuzare.
– proprietarul site-ului, Julian Assange, a fost în adolescenţă hacker. El respinge acuzaţia că materialele pe care le publică ar pune în pericol vieţile militarilor. În schimb, spune Assange, în mod sigur au fost oameni care au pierdut alegerile în urma publicării unor materiale pe WikiLeaks. Au existat puneri sub acuzare din cauza materialelor de pe WikiLeaks, dar nimeni nu a păţit ceva fizic ca urmare a materialelor de pe Wikileaks, argumentează el.
Assange susţine că site-ul s-a autocenzurat şi nu a dat publicităţii aproape 15.000 de documente din Afganistan pentru a proteja persoanele care dau informaţii despre talibani. Însă fostul hacker speră că site-ul său va deveni „foarte periculos” pentru „oamenii care vor să ducă războaie într-un mod abuziv”. El a subliniat că materialele publicate arată nu numai abuzurile ocazionale comise de armata americană, ci şi cele ale talibanilor.
SUA condamnă publicarea unor documente secrete
Statele Unite au condamnat cu fermitate, duminică, publicarea unor documente confidenţiale despre presupuse legături între serviciile secrete pakistaneze şi insurgenţii afgani, într-un comunicat dat publicităţii de Casa Albă.
Statele Unite condamnă cu fermitate publicarea de informaţii confidenţiale, de către persoane şi organizaţii, care ar putea pune în pericol viaţa americanilor şi a aliaţilor noştri şi ameninţa securitatea naţională, declară consilierul pentru probleme de securitate naţională al preşedintelui Barack Obama, generalul James Jones, într-un comunicat.
Sursa acestor scurgeri de informaţii nu a fost identificată.
New York Times afirmă că publicaţia britanică The Guardian şi săptămânalul german Der Spiegel au primit, de asemenea, în urmă cu câteva săptămâni, documentele obţinute de Wikileaks.
Cele trei publicaţii au acceptat să publice duminică aceste informaţii, sintetizate din 92.000 de documente „utilizate de ofiţeri din cadrul Pentagonului şi de trupe de pe teren”, deoarece urmeau să fie difuzate pe Internet.
ŞOCANT: Documentele secrete publicate de site-ul de investigaţii Wikileaks sunt jenante nu numai pentru Casa Albă, ci şi pentru Armata Română.
Militarii români au ucis un copil afgan, în timpul unei operaţiuni din anul 2007, susţin documentele difuzate de site-ul Wikileaks şi de presa internaţională. Potrivit acestor surse, la data de 22 martie 2007, detaşamentul de intervenţie (Task Force) Diablo a raportat o misiune de tip „Hit and Run” („loveşte şi fuge”), executată de militari români. Pe parcursul acesteia, convoiul românesc, aflat în deplasare de la Gardez spre Kabul, a accidentat mortal un copil „de naţionalitate locală” în apropierea bazarului Puli Alam. Poliţia naţională afgană a oprit convoiul românesc şi a anunţat evenimentul la baza militară înaintată Puli Alam. Drept răspuns, aliaţii au trimis o forţă de reacţie rapidă pentru a acorda asistenţă poliţiei afgane şi „elementelor Coaliţiei”. Convoiul românesc era format din patru „vehicule non-tactice”, probabil autocamioane sau automobile Aro, însoţite de două maşini Humvee blindate.
Identificarea militarilor români care au produs accidentul este destul de dificilă. În martie 2007, principala unitate românească din Afganistan era Batalionul 812 Infanterie „Şoimii Carpaţilor”, care acţiona în cadrul operaţiunii ISAF. Separat, în Afganistan acţiona şi un detaşament românesc de operaţiuni speciale, în cadrul operaţiunii Enduring Freedom. Ţinând cont de specificul misiunii din 22 martie 2007 şi de tipul maşinilor din coloana românească, este foarte posibil ca militarii să fi aparţinut detaşamentului special. În 24 aprilie 2005, un alt raport secret descrie detonarea unei mine la 8 kilometri nord-vest de baza militară Ghecko. Explozia a fost produsă de un transportor blindat al Armatei Române, care participa la o misiune de patrulare. Echipa de neutralizare a dispozitivelor explozive a găsit un echipament de tip Spider (folosit pentru declanşarea exploziei) în imediata apropiere a transportorului distrus. Raportul secret indică un militar ucis în acţiune (KIA – Killed in action) şi doi răniţi (WIA – Wounded in action). Incidentul relatat în documentele secrete publicate acum două zile pe internet este confirmate prin datele oficiale difuzate, acum cinci ani, de MApN, care anunţa că la 24 aprilie 2005 a fost ucis sergentul Narcis Şonei, iar sergenţii Gabriel Hanganu şi Adrian Dogaru au fost răniţi.
Un alt raport secret se referă la cercetarea, de către o echipă aliată specializată în deminări, a unui dispozitiv exploziv găsit de militarii români la data de 8 martie (fără a se preciza anul): „Considerăm că ei (românii) au lovit o mină veche, posibil distrusă. Nu considerăm că acest incident a fost un atac împotriva forţelor Coaliţiei”.
La 3 decembrie 2005 se raportează un alt accident, la 11 kilometri sud de oraşul Kandahar. La ora 6,13 GMT, un transportor blindat românesc a accidentat un LN („Local National”, adică un membru al armatei locale afgane). Militarul afgan a avut mai multe răni la cap şi a fost evacuat şi tratat la spitalul din baza aeriană Kandahar. În decembrie 2005, în regiunea Kandahar era dislocat Batalionul 151 Infanterie de la Iaşi.
Un alt raport, datat 7 noiembrie 2006, vorbeşte despre planurile de răpire coordonate de mullahul Dadullah, despre care se presupunea că se ascunde în regiunea Wakiristan din Pakistan. Printre persoanele care urmau a fi răpite se numărau diplomaţi străini din Afganistan, precum şi militari români din regiunea Kandahar. În noiembrie 2006, în acea zonă acţiona Batalionul 2 Infanterie „Călugăreni” din Bucureşti.
Cu excepţia incidentului din 24 aprilie 2005, Ministerul român al Apărării nu a făcut public nici unul dintre evenimentele relatate mai sus. Cel mai grav dintre evenimentele muşamalizate pare a fi uciderea copilului afgan, în martie 2007. Răspunsul oficial primit ieri de la purtătorul de cuvânt al MApN, Costi Spînu, este următorul: „MApN nu face comentarii în legătură cu informaţiile publicate de mass-media pe tema operaţiunilor militare din Afganistan”. Surse din interiorul MApN ne-au explicat că documentele postate pe internet reprezintă rapoarte operaţionale, transmise de militarii români din cadrul ISAF (Forţa Internaţională de Asistenţă de Securitate) către comandamentul ISAF de la Kabul. Asemenea rapoarte nu se transmit şi la Bucureşti, ci doar către conducerea ISAF, căreia i se subordonează, din punct de vedere operaţional, majoritatea militarilor români din Afganistan. Asemenea rapoarte au caracter secret. Reprezentanţii MApN ne-au declarat, neoficial, că divulgarea unor evenimente petrecute în anii trecuţi nu ar afecta securitatea militarilor români aflaţi acum în Afganistan, dar „ar putea afecta imaginea unui anumit soldat”.
Sursa: Adevarul
