duminică, iulie 14, 2024
AcasăActualitate militaraDotarea Armatei: cu ce mergem la război sau de ce ne mor...

Dotarea Armatei: cu ce mergem la război sau de ce ne mor militarii

Militarii români sunt trimişi în teatrele internaţionale de luptă cu armament învechit, uzat sau nepotrivit condiţiilor de climă.
România are, în momentul de faţă, aproape 2.000 de militari dislocaţi în zone de conflict. Peste 1.600 dintre aceştia se află în Afganistan. Chiar dacă Armata Română este membră NATO, echipamentele sunt un amalgam de tehnică românească, sovietică şi americană. În Angola, Bosnia-Herţegovina, Albania, Kosovo, Irak sau Afganistan, românii au fost foarte apreciaţi pentru modul în care au acţionat.

Diferenţa de tehnică militară faţă de celelalte armate a fost compensată de inventivitatea şi capacitatea de adaptare rapidă a românilor în situaţiile critice. Probleme au creat nu doar inamicul, ci şi propriul echipament – uzat fizic şi moral, nepotrivit pentru acţiuni de luptă în Africa sau Asia. În Afganistan şi Irak, treptat, uniformele „tip deşert” le-au înlocuit pe cele „tip pădure”, bocancii au devenit mai uşori, dar principala maşină de luptă rămâne transportorul TAB 77, iar accesul în teatrul de război se face cu un avion Hercules vechi de 50 de ani. Din lipsă de bani, programele majore de înzestrare a Armatei bat pasul pe loc.

Peste 20.000 de militari români au participat, în ultimii 20 de ani, la misiuni în afara teritoriului naţional. Veteranii din Angola, Afganistan, Irak, Bosnia şi Kosovo sunt cei mai experimentaţi soldaţi români, întrucât au fost căliţi în războaie adevărate. Durata normală a unei misiuni de război este de şase luni, dar există şi militari care au participat la două sau chiar la trei asemenea misiuni. Oamenii şi-au demonstrat curajul şi buna pregătire, dar echipamentul din dotare a fost, de cele mai multe ori, sub nivelul celui folosit de partenerii de coaliţie.

Un militar din Forţele Terestre ale României este trimis la război într-o uniformă din stofă de origine englezească, denumită ripstop, dar croită în România. Pentru a asigura camuflajul, uniforma de luptă este de culoare „mozaic deşert” sau „mozaic pădure”, în funcţie de zona în care se va desfăşura misiunea. După acelaşi sistem, bocancii, de fabricaţie românească, sunt negri sau galbeni. Arma standard a soldatului român este un pistol mitralieră de calibrul 5,45 sau 7,62 milimetri, inspirat din faimosul Kalaşnikov rusesc, plus un pistol de calibrul 9 milimetri, fabricat la Cugir. Armament mai deosebit au doar forţele speciale.

Veste antiglonţ mult prea grele

Protecţia individuală a militarilor se realizează cu veste antiglonţ grele de 15 kilograme, cărora li se adaugă căştile din kevlar, iar ochelarii împotriva prafului au devenit un accesoriu obişnuit în zonele deşertice. Au fost ani în care militarii români patrulau cu bocancii rupţi, întrucât talpa nu rezista în zonele stâncoase din Afganistan. Alteori s-a recunoscut că vestele antiglonţ româneşti au un viciu de proiectare şi nu permit luptătorului să fixeze patul armei în umăr pentru a ochi cu precizie. Poate din asemenea motive sau poate doar din cauza ghinionului, 20 de militari români au murit în Bosnia, Afganistan şi Irak. Participarea la misiuni s-a făcut pe bază de voluntariat, iar pe măsură ce numărul de victime a crescut, numărul de solicitanţi pentru asemenea acţiuni de luptă a scăzut.

În prezent, Armata Română mai are în teatrele de luptă 1.934 de militari, dintre care cei mai mulţi, 1.663 de oameni, sunt dislocaţi în Afganistan. Cealaltă misiune de mare amploare a Armatei Române, derulată în Irak, s-a încheiat oficial la mijlocul anului 2009. În Irak se mai află doar trei ofiţeri români, care participă la instruirea armatei irakiene.

Dispută

Conducerea MApN acuză uzinele româneşti că au lucrat defectuos, în loc să admită că a aprobat o decizie greşită în afacerea Piranha. Pe noile transportoare blindate s-au montat turele vechi, pregătite pentru maşina de luptă a infanteriei, MLI 84.

Transportoarele morţii

În zonele de conflict, principalul vehicul de luptă al militarilor români este transportorul amfibiu blindat. Cele mai multe maşini de acest tip trimise la război au fost transportoarele TAB 77, model 8 x 8, sau TABC 79, model 4 x 4. Din păcate, în Afganistan şi Irak ele şi-au demonstrat limitele.

Cele mai multe incidente soldate cu morţi şi răniţi au fost produse de explozia unor mine artizanale, în faţa cărora maşinile blindate româneşti au fost extrem de vulnerabile. Alte probleme au fost generate de temperaturile ridicate din Afganistan şi Irak, care depăşesc frecvent 50 de grade Celsius, astfel încât deplasarea în transportor a devenit un adevărat coşmar. Ideea de a monta instalaţii de aer condiţionat a avut şi ea dezavantajele ei, întrucât folosirea instalaţiilor a crescut consumul de carburant, iar drept urmare autonomia TAB-urilor a scăzut.

85 la sută din dotarea Armatei ar trebui înlocuită

„Concepţia de înzestrare cu sisteme şi echipamente majore a armatei romane în perioada 2006-2025″, elaborată de Ministerul Apărării, recunoaşte că 85 la sută din echipamentele militare au resursa de viaţă depăşită. În acest context, Armata ar avea nevoie de aproape 600 de transportoare noi, care să înlocuiască, până în anul 2025, actualele TAB-uri. Ministerul Apărării a inclus, între cele şase programe de înzestrare strategice, unul referitor la cumpărarea de noi transportoare blindate, dar primul pas în această direcţie s-a dovedit a fi un eşec.

Licitaţie dubioasă

Pentru achiziţia primului lot, format din 31 de transportoare, a fost organizată o licitaţie controversată. Firma românească specializată în acest domeniu, Automecanica Moreni, a fost exclusă de la licitaţie, iar firma elveţiană Mowag, rămasă singură în cursă, a fost declarată câştigătoare. Contractul, în valoare de 60 de milioane de euro, a fost semnat în decembrie 2006. Conform contractului, primele zece transportoare urmau să fie livrate în anul 2007, dar au ajuns în România abia în aprilie 2008. Dintre acestea, şase transportoare Piranha au ajuns la militarii români din Afganistan în toamna anului 2008. Din păcate, ele au fost utilizate doar în interiorul bazei, fără a fi scoase în misiuni de luptă, întrucât specialiştii români au consemnat 21 de neconformităţi tehnice.

Citeste tot articolul pe adevarul.ro

RELATED ARTICLES

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sustine acest site achizitionand produse Emag spot_img

COMENTARII

POPULARE