Conform Constituției României, Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului. Ziua Imnului Naţional al României – „Deşteaptă-te, române”, simbol al unităţii Revoluţiei Române din anul 1848, a fost instituită prin Legea Nr. 99 din 26 mai 1998.
Ceremonia organizată cu ocazia Zilei Imnului Național s-a desfășurat marți, în Piața Tricolorului din Capitală, în prezența premierului Victor Ponta și a miniștrilor Apărării, Mircea Dușa, și Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, precum și a primarului general Sorin Oprescu.
„E o zi importantă pentru români și pentru simbolurile naționale, Imnul, Drapelul sunt la ele acasă la Ministerul Apărării Naționale”, a declarat Mircea Dușa. Premierul Victor Ponta a fost întâmpinat de Garda de Onoare, după care a avut loc o slujbă religioasă și s-a intonat Imnul național „Deșteaptă-te, române!”.
Corurile reunite ale Muzicii Militare au susținut un program artistic în care au fost interpretate mai multe marșuri militare, urmat de un recital al Orchestrei Ansamblului Artistic al Armatei și al Ansamblului „Ciocârlia” al MAI.
„Imnul nostru național a fost scris de poetul ardelean Andrei Mureșanu, prin 1842, pe muzica lui Anton Pann. Poezia apărută în ‘Foaie pentru minte, inimă și literatura’ a lui Gheorghe Barițiu s-a numit inițial ‘Un răsunet’. Cântecul a rămas în conștiința poporului român de pretutindeni cu titlul ‘Deșteaptă-te, române’ și a salutat redeșteptarea națiunii române, în zilele Revoluției din 1989″, scrie premierul Victor Ponta pe pagina de Facebook.
La 29 iulie 1848, ‘Deșteaptă-te române!’ a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic ”Un răsunet” de Andrei Mureșanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului ”Foaie pentru minte, inimă și literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști, pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn ”o adevărată Marsilieză românească”.
”Deșteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din decembrie 1989.
