Proiectul viitoarei legi a pensiilor militare anuntata de ministrul apararii, Mircea Dusa

Desi am cautat pe net acel proiect mult mediatizat si anuntat de ministrul apararii, a fost aproape imposibil de gasit. Curiozitatea privind acest proiect m-a facut sa sap adanc si intr-un final am gasit un proiect in care se regasesc si soldatii si gradatii profesionisti, asa ca am considerat ca este cel bun. Proiectul a fost preluat de pe ancmrrolt.blogspot.ro, carora le multumim pentru publicare.

Mentionand ca proiectul este prezentat de ancmrrolt ca fiind ”primit spre studiu de la M.Ap.N din sursa, avand un ridicat grad de credibilitate” si nu avem certitudinea ca este cel original, va lasam sa-l studiati fara alte comentarii din partea noastra (cele cateva sublinieri ne apartin).

Update: Un cititor(Impaler) ne-a indrumat catre o alta sursa: siteul acxie.ro, site-ul Asociatiei Cadrelor Militare in Rezerva si in Retragere din Serviciul de Informatii Externe. Documentul poate fi descarcat direct de la sursa, cu un clic pe linkul urmator: PROIECT Lege privind pensiile militare de stat Multumiri acxie.ro pentru publicare. La prima citire eu nu am descoperit diferente majore intre cele doua proiecte.

LEGE Nr. din 2012 privind pensiile militare de stat
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari şi funcţionari publici cu statut special este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
NOTĂ: funcţionarilor publici cu statut special la trecerea în rezervă li se echivalează gradul profesional cu gradul militar – se justifică sintagma de „pensii militare de stat”

Art. 2. – Principiile de bază prevăzute la art. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, mai puţin principiul contributivităţii, se aplică în mod corespunzător şi sistemului pensiilor militare de stat exceptând situaţiile în care prin prezenta lege se dispune altfel.

Art. 3. – (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, asa cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul voluntar, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari cu modificările şi completările ulterioare;
b) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public civil, cu statut special, aşa cum este el definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 3 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
c) vechime completă – este vechimea minima în serviciu pentru care militarii şi funcţionarii publici cu statut special au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă;
d) vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
d1) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
d2) militar angajat pe baza de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
d3) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, cu excepţia liceului militar;
d4) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
d5) a fost în captivitate;
d6) a avut calitatea de funcţionar public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
(2) Termenii şi expresiile din prezenta lege care nu sunt definiţi şi se regăsesc la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice au semnificaţia stabilitş în respectiva lege.

Art. 4. – Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii în cadrul sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, aşa cum sunt prevăzute în legi, regulamente şi ordine ale ministrului/directorului structurii respective, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii şi decesului.

Art. 5. – (1) Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi iniţiază propuneri de acte normative în domeniu.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 6. – Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale, constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.

Art. 7. – Prevederile prezentei legi se aplică militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special în activitate, în rezervă sau în retragere, precum şi urmaşilor acestora.

Art. 8. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrată rezidenţaşedereaa în România, precum şi ale persoanelor pentru care casele de pensii sectoriale întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii sociale sunt furnizate acestora gratuit de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Directa pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după caz.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
(4) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 9. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a prestaţiilor de asigurări sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor militare de stat şi alte cheltuieli prevăzute de lege.
Art. 10. – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii de muncă.

Art. 11. – (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2004 privind stabilirea locurilor de munca şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor profesionişti trecuţi în rezervă/ retragere până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
NOTĂ: legea se aplică numai pentru viitor cu excepţia legii penale mai favorabile. De văzut capitolul dispoziţii finale şi tranzitorii modalitatea de aplicare pentru cei pensionaţi anterior prezentei legi

Art. 12. – În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele prestaţii:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale stabilite prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.

Art. 13. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.

Art. 14. – (1) Drepturile de pensii sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial.
(2) Plata prestaţiilor prevăzute la art. 9 se supune termenului general de prescripţie, conform legii.
(3) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în monedă naţională.

Art. 15. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special se pot asigura, benevol, la instituţiile private de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care s-au asigurat la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii în condiţiile prevăzute de lege, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, pot opta pentru transferul fondurilor de la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii la instituţii private pentru pensii facultative sau restituirea fondurilor acumulate la acestea.

CAPITOLUL II
Prestatiile în sistemul pensiilor militare de stat
Art. 16. – Sistemul pensiilor militare de stat acordă:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.

SECTIUNEA 1
Pensia de serviciu
Art. 17. – Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.
Art. 18. – Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) vârsta de 60 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 45 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti;
b) vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv vechime minimă în serviciu de 23 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti.
Art. 19. – Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 18 lit. b) şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) au împlinit vârsta de 55 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 42 de ani militarii angajaţi pe bază de contract, soldaţi/gradaţi voluntari, soldaţi/gradaţi profesionişti şi sunt trecuti în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităti şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
Art. 20. – (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari public cu statut special, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.
Art. 21. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar ori funcţionar public cu statut special de cel putin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 60 de ani, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar/serviciu.
Art. 22. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. b), c) sau d) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, astfel:
a) la împlinirea vârstei de 55 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special, pentru cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv la împlinirea vârstei de 41 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
b) la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte condiţii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari publici cu statut special, pentru cadrele militare, respectiv la împlinirea vârstei de 39 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte conditii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special în aceste specialităţi.
Art. 23. – (1) Vechime în serviciu este şi perioada în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii iar în caz de absolvire a mai multor instituţii de învăţământ superior, beneficiază, la vechime în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.
(2) În cazul în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi a unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special dar şi cursurile de zi ale uneia sau mai multe instituţii de învăţământ superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, beneficiază, la vechime în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.
Art. 24. – (1) Dovada privind vechimea în serviciul militar/serviciu şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fişa de pensie întocmită pe baza datelor din fişa matricolă sau din alte documente legale.
(2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în altă calitate decât cea de militar ori funcţionar public cu statut special, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit legii privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 25. – În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.
Art. 26. – (1) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu militar/serviciu.
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) şi art. 23, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme.
Art. 27. – La acordarea pensiei militare de stat se va respecta principiul potrivit căruia deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de ultimul sistem în care cel în cauză a fost încadrat/asigurat.

Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda/salariul lunar brut avute în ultima lună de activitate, care include şi sporurile şi primele cu caracter permanent, astfel:
a) solda de funcţie/salariul pentru funcţia îndeplinită;
b) solda de grad corespunzătoare gradului avut la data trecerii în rezervă/salariul pentru gradul profesional deţinut avut la data încetării raporturilor de serviciu;
c) solda de merit/salariul de merit;
d) indemnizaţia de comandă/indemnizaţia de conducere;
e) gradaţii şi sporuri;
f) indemnizaţia de dispozitiv.

(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie ori salariilor pentru funcţiile îndeplinite în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute/salariilor din această perioadă, mai puţin solda de grad/salariul pentru gradul profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul pentru gradul profesional prevăzută la alin. (1).
(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).
(4) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 21 şi art. 38 alin. (2), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(5) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat nu poate depăşi media soldelor/salariilor lunare brute, aşa cum este stabilită ultima solda/salariu lunar brut, din ultimele 6 luni.

Art. 29. – Pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 62%;
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte conditii, respectiv grupa I de munca, 64%;

Art. 30. – (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii se acordă militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.
(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului;
(3) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au participat la misiuni în afara teritoriului statului roman şi au fost decoraţi de statul roman si/sau alte state/organism internaţional beneficiază de un spor al cuantumul pensiei care se stabileşte, în functie de decoratia primita, prin hotărâre de Guvern în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 31. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani, cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv 23 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesioniţi, lucraţi efectiv beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.
(2) Persoanele încadrate în munca, pe perioada în care cumulează pensia cu venituri de natura salariala nu beneficiază de sporul prevăzut la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru pensiile militare de stat aflate în plată la această dată, la prima actualizare, dacă acest spor nu a fost adăugat.
Art. 32. – Pensia militară de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.
Art. 33. – (1) Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.

SECTIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate
Art. 34. – Au dreptul la pensie de invaliditate militarii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului şi tuberculozei;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevazute la alin. (1) lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învătământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de munca, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.
Art. 35. – Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de munca.
Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Justiţiei şi Serviciului Roman de Informatii, după caz, cu avizul Ministerului Sănătăţii si/sau a Ministerului Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale, care va fi adoptata în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Casele de pensii sectoriale, prin intermediul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.
Art. 37. – (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi sigurantă natională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în solutionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive.
(10) Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atributiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul administratiei şi internelor, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.
Art. 38. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului beneficiază de pensia de invaliditate dacă îndeplinesc cel putin jumătate din condiţiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:
_____________________________________________________
Varsta cadrului militar Vechimea in serviciu
in momentul ivirii realizata anterior
invaliditatii ivirii invaliditatii(ani)
sub 25 de ani 5
25 – 31 de ani 8
31 – 37 de ani 11
37 – 43 de ani 14
43 – 49 de ani 18
49 – 55 de ani 22
peste 55 de ani 25
_____________________________________________________
(2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate şi cei care la data ivirii invalidităţii nu mai aveau calitatea de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).
Art. 39. – În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.
Art. 40. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 29 – 31.
(2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
Art. 41. – (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantum de 80 % din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii, în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
Art. 42. – (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în functie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de comisiile centrale de expertiză medico-militară.
(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacitaţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicala asupra capacitaţii de muncă, emisa în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.
Art. 43. – (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;
c) beneficiază de pensie în condiţiile art. 19 lit. b) şi ale art. 20 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de
expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 44. – (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate. Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive.
(2) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.
(3) Suspendarea plătii pensiei prevăzute la alin. (2) se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa de pensii sectorială, după caz.
Art. 45. – (1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 43 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională care au emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea reintegrării socio-profesionale.
(2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare constatării.
(3) Casele de pensii sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.
(4) Suspendarea plătii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.
Art. 46. – (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie militara de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
(3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 41 se menţine şi pe durata acordării pensiei militare pentru limită de vârstă.

SECTIUNEA a 3-a
Pensia de urmaş
Art. 47. – Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi şotul supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.
Art. 48. – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Art. 49. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 50. – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 51. – Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 52. – Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 53. – (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaş;
b) 75% – pentru 2 urmaşi;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art. 54. – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.
Art. 55. – În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. (2).
Art. 56. – Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 57. – Persoanele prevăzute la art. 48 lit. c) şi la art. 50 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical în condiţiile art. 42 şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii.

SECTIUNEA a 4-a
Actualizarea pensiilor
Art. 58. – (1) Cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum urmează:
a) ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul pentru gradul profesional deţinu si/sau solda funcţiei maxime/salariul de bază al funcţiei îndeplinite/indemnizaţia lunară ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special, potrivit gradului militar/profesional şi funcţiei maxime avute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 29- 31, 40 şi art. 106 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei;
b) în funcţie de posibilităţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului;
c) în situaţiile în care măsurile de protecţie socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad/salariilor pentru gradul profesional si/sau soldelor de functie/salariilor pentru funcţiile îndeplinite ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condiţiile prevăzute la lit. a).
(2) Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 89, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b).

SECTIUNEA a 5-a
Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 59. – (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusa personal ori prin mandatar desemnat prin procura speciala.
(2) Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa de pensii sectorială competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(3) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (2), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.
(4) Militarul ori funcţionarul public cu statut special depune cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, la casele de pensii sectoriale care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, astfel:
A. La Ministerul Apărării Naţionale:
a) prin unitatea militară din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare la trecerea în rezervă sau direct în retragere;
b) prin centrul militar judeţean, în cazul celor care îndeplineşte condiţiile de pensionare după data ieşirii din rândul militarilor în activitate.
B. La Ministerului Administraţiei şi Internelor şi la Serviciul Român de Informaţii :
a) prin unitatea militară/structura din care a făcut parte la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu;
b) prin inspectoratul judeţean sau secţia de Informaţii, centrul militar din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, precum şi pentru cele detaşate pentru a executa misiuni în afara instituţiilor mentionate la art. 6 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiţiei, respectiv prin cele ale unităţilor din care au fost detaşate.
(6) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cererile de pensionare se depun la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi, respectiv, Ministerului Administraţiei şi Internelor, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(7) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaş, ai căror susţinători decedaţi au fost pensionari militari, cererea şi actele de pensionare se pot depune şi la casa de pensii sectorială în a căror evidentă sau aflat susţinătorii.
Art. 60. – (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 59 alin. (4) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
Art. 61. – Dosarul de pensionare se întocmeşte şi se depune la casa de pensii sectorială constituita la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), de către organele prevăzute la art. 56 alin. (4), în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.
Art. 62. – (1) Pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, în funcţie de categoria de pensie solicitată.
(2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(3) În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează:
a) de la data încetării plătii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
d) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului;
e) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, au fost depuse la casa de pensii sectoriala peste termenul prevăzut la lit. b), c) şi d);
f) din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casa sectorială de pensii, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate.
Art. 63. – Pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, care se plătesc de la data încetării calităţii de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate.
Art. 64. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului.
(4) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.
Art. 65. – (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii si/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea vechimii si/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
(4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii.
(5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
Art. 66. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Art. 67. – (1) Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională „Poşta Română” – S.A. sau, după caz, între casele de pensii sectoriale şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” – S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.
Art. 68. – (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Art. 69. – (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele sectoriale de pensii.
(4) Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 70. – Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.
Art. 71. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 51 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 45 alin. (1);
g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 lit. c);
h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii sectoriale în evidentele căreia se află pensionarul condamnat.
Art. 72. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;
c) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite comisiile de expertiza medico-militare;
d) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5) din Lege nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice ;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
g) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
h) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistentă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plătii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plătii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art. 73. – În sistemul public de pensii, reluarea plătii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plătii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plătii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. d).
Art. 74. – Încetarea, suspendarea sau reluarea plătii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.
Art. 75. – Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plătii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenta materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
Art. 76. – (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii cu pensii militare de stat;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmas, încadrati în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 48 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 77. – Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în muncă după trecerea în rezervă pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 78. – (1) Deciziile de pensie ale pensionarilor rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională ca funcţionari publici cu statut special se revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul/ funcţionarul public cu statut special s-a prezentat la unitatea/instituţia în care a fost încadrat.
(3) Unitatea/instituţia şi militarii rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi ca funcţionari publici cu statut special pot cere oricând pensionarea în condiţiile prezentei legi.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în rândul militarilor profesionişti în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul al pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.
Art. 79. – Beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt obligaţi să comunice casei de pensii sectoriale, în evidentele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia
Art. 80. – (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.

CAPITOLUL III
Casele de pensii sectoriale
Art. 81. – (1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucuresti.
(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin. (1).
Art. 82. – Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se vor stabili prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, adoptata în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi.
Art. 83. – (1) Ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor şi directorul Serviciului Român de Informaţii sunt ordonatori principali de credite pentru bugetul ministerului/serviciului respectiv, de unde se asigura şi fondurile pentru pensiile militare.
(2) Directorii caselor de pensii sectoriale sunt ordonatori terţiari de credite pentru cheltuielile cu prestaţiile achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 84. – Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
Art. 85. – În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabileşte cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigura distribuirea şi primirea la timp a pensiilor militare de stat de fiecare pensionar;
d) asigură evidenţa drepturilor şi obligatiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal;
e) controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
f) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relatii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
g) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare;
h) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidentă;
i) asigură reprezentarea în fata instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
j) organizează activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de pensii administrate privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
k) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
l) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.
Art. 86. – Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 87. – (1) Salarizarea personalului caselor de pensii sectoriale se realizează potrivit legii.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor în subordinea cărora funcţionează.

CAPITOLUL IV
Raspunderea juridica
Art. 88. – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contraventională sau penală, după caz.

SECTIUNEA 1
Infractiuni
Art. 89. – Transmiterea şi efectuarea de înregistrări inexacte precum şi omisiunea înregistrărilor în procesul de stabilire a drepturilor de pensie, având ca efect denaturarea evidentelor privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi, vechimea în muncă sau efectuarea de plăti nejustificate din bugetul de stat, constituie infracţiune si se pedepseşte potrivit Codului penal.

SECTIUNEA a 2-a
Contravenţii
Art. 90. – Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 79 privind obligaţia comunicării casei de pensii sectoriale modificările intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei.
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
Art. 91. – (1) Contravenţiile prevăzute la art. 90 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 92. – Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 90 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 91 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale.
Art. 93. – Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 91 şi 92, constituie venituri la bugetul de stat.
Art. 94. – Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 90-92 se completeaza cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL V
Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat
Art. 95. – (1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii .
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în termen prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
Art. 96. – (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice.
(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În solutionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
Art. 97. – (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauza şi caselor de pensii sectoriale interesate în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătoreasca, competenţa în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.
Art. 98. – Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curti de apel.
Art. 99. – Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:
a) hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie;
b) deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă;
c) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de pensie militara de stat sau de asigurări sociale;
d) modul de stabilire şi de plată a pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale;
e) plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie încheiate în baza prezentei legi;
f) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;
g) alte drepturi şi obligaţii din sistemul pensiilor militare născute în temeiul prezentei legi.
Art. 100. – (1) Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
Art. 101. – (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile.
Art. 102. – Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 103. – Cererile în fata oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 104. – (1) Constituie vechime în serviciu sau în muncă pentru stabilirea pensiei militare de stat si perioadele recunoscute în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia anterioară.
(3) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sunt încadrate în condiţii speciale.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I si/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Art. 105. – (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.

(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.

Art. 106. – (1) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au contribuit la Fondul de pensie suplimentară beneficiază la stabilirea sau la actualizarea pensiei, în condiţiile art. 29 – 31 şi ale art. 58 alin. (1), un spor procentual de:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 – 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 – 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.

Art. 107. – (1) Pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează, astfel:
a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda/salariul lunar brut în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar/profesional, avute la data trecerii în rezervă, pe baza metodologiei din prezenta lege;
b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată;
c) la cerere, prin adăugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 104 alin. (3) şi (4).
(2) Sumele rezultate ca diferenţă între pensiile în plată şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eşalonat începând cu anul 2013, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, după cum urmează:
a) pentru anul 2013, 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2014, şi 10% începând cu 1 iulie 2014;
b) pentru anul 2014, 40% din cuantumul diferentei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2014.
c) pentru anul 2015, 40% din cuatumul diferenţei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2015
Art. 108. – La data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 106, pensiile acordate pe baza legislaţiei anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.

Art. 109. – (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) În cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform alin. (1) şi (2) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată.
Art. 110. – Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.
Art. 111. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând prestaţii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Art. 112. – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militara de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăti a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.
Art. 113. – (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează prin executorii proprii ai caselor de pensii sectoriale şi se fac venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 114. – Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.
Art. 115. – Aplicaţia informatică utilizată la stabilirea pensiilor militare de stat se omologhează şi este publică.
Art. 116. – (1) Expertizele dispuse de instanţele judecătoreşti în litigiile de asigurări sociale se efectuează numai de experţi specializaţi în asigurări sociale.
(2) În vederea pregătirii şi atestării experţilor specializaţi în asigurări sociale, Ministerul Justiţiei efectuează modificările necesare în legislaţia specifică.
Art. 117. – Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.
Art. 118. – Cererile adresate casei de pensii sectoriale constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.

Art. 119. – Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au fost degradaţi militar, au pierdut gradul militar ori calitatea de funcţionar public cu statut special, efect al hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru infracţiuni comise cu intenţie, nu beneficiază de pensie militară potrivit dispoziţiilor prezentei legi.

Art. 120. – Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.
Art. 121. – În aplicarea prezentei legi instituţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) emit norme metodologice în termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 122. – La stabilire pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.
Art. 123. – Prezenta lege intră în vigoare la data de …….

Art. 124. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
– art. 1 lit. a), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30.06.2010;
– Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publica şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31.01.2011, cu modificările şi completările ulterioare;;
– dispoziţii contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20.12.2010, cu modificarile şi completările ulterioare;
– orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.

29 Responses to Proiectul viitoarei legi a pensiilor militare anuntata de ministrul apararii, Mircea Dusa

  1. Impaler says:

    Eu nu inteleg de ce nu isi vad astia de treaba lor, ce treaba are sindicatul pensionarilor cu noua lege a pensiilor militare. E un proiect stupid si nu are nici o legatura cu sistemul militar la fel cum nu au avut nici politrucii care isi aroga paternitatea acestui proiect de lege. Eu nu inteleg de ce nu se implementeaza un proiect similar unei tari NATO de traditie si trebuie sa continuam tigania asta unde fiecare isi da cu parerea. Personajele astea nu au inteles nici acum dupa ce au parasit sistemul militar care este rostul armatei, ei au impresia ca armata se rezuma la ce au facut ei cand erau in activitate. Sa isi vada dracu de treaba lor.

  2. Impaler says:

    Apropos, nu asta e proiectul de lege ce urmeaza a fi aprobat. Cel mai apropiat ca forma il gasesti pe site-ul acxie.ro, insa si aici sunt diferente, putine dar esentiale.

  3. roarmy says:

    Impaler, am citit multe articole in paralel si nu am vazut diferente mari. Ceea ce ma bucura insa, la ambele proiecte, este faptul ca se face dreptate si pentru soldatii si gradatii profesionisti care pot iesi in aceste conditii la pensie, reparandu-se astfel o mare nedreptate.

    Cat despre proiect, nu stiu cat de normal este sa se ia ca baza de calcul veniturile din ultima luna. Iarasi se ajunge la fuga disperata dupa functii mari, sporuri si mai mari in ultimele 2-3 luni de dinaintea pensionarii. Cred ca o medie a ultimilor 3 ani era perfecta dar de……

  4. Impaler says:

    In proiectul pensiilor agreat de MAp ultima solda este de capatai, de asemenea indemnizatia de comanda reprezinta un coeficient in ponderea pensiei ceeace este disciminatoriu deoarece sunt categorii carora le este interzis prin lege sa aiba acces la el adica MM, subof. si SGP. Goana pe ultima luna dupa functii mari nu ar fi atat de grava, problema este cum vor fi ocupate functiile alea grasute, va reprezenta in continuare o metoda de a arata cat de pupincurist esti, altfel……
    Nu mi se pare corect nici calculul din ultimile 36 de luni, cel mai corect ar fi cele mai mari 36 de luni din cariera asa cum e la americani, in majoritatea cazurilor soldele la MM/subof. sunt mai mici la sfarsitul carierei decat la inceputul ei deoarece in general acestia in marea parte a carierei executa activitati operative in conditii de munca dificile unde primesc sporuri insa spre sfarsitul carierei pot ocupa functii de stat major unde nu mai primesc aceste sporuri iar soldele sunt mai mici. Spre exemplu un scafandru de lupta are o solda cand este inca tanar si face fata activitatii insa cand e trecut pe o functie de stat major solda lui se poate chiar injumatati la calculul pensiei toata activitatea lui pana atunci va fi stearsa cu buretele, avantajati sunt doar cei care nu au facut mare lucru de-a lungul carierei si au reusit sa se invarta de de o functie “buna” la sfarsitul ei.
    Aceste lucruri nu sunt stiute de dinoazaurii astia comunisti care fac tot felul de proiecte fara cap si coada ei netraind astfel de evenimente, totul se rezuma la ei, pacat ca Dusa nu le interzice sa nu se mai bage in seama cu tot felul de idiotenii, nu mai vorbesc de varsta de 60 de ani pe care ei o considera buna ca limita pentru pensionare, o fi buna dar nu pentru cei care duc greul armatei, ca birocrat poti sa ramai si pana la 100 de ani.
    In proiectul agreat de MAp varsta de pensionare este data de tabelele din L 263 iar stagiile de cotizare sunt stabilite tot in acele tabele astfel se va ajunge la situatia ca un trepadus care a iesit pe baza legislatiei anterioare cu stagiul complet de cotizare de 20 de ani si a lucrat doa 17 ani sa aiba o pensie mai mare decat unul iesit dupa noua lege cu 35 de ani de activitate. Cel mai corect este un pachet de masuri ca al unei tari NATO de traditie cu punct si virgula, acolo nu li s-a permis politrucilor sa se implice in facerea legilor. Trebuie vazut doar cine sunt cei care se lupta pentru “drepturile” militarilor, niste infractori cercetati de DNA pentru potlogarii sau tinand cont de neimplicarea armatei in politica trebuie vazut ca doar la PNL sunt 35 de generali membri de partid, cum dracu si-au descoperit vocatia de politician in secunda doi dupa ce au iesit la pensie? Sau poate il aveau pe nasu’ in suflet si inainte.

  5. Trofin says:

    Daca este cineva in masura sa detalieze prevederile de la Art. 104 alin.( 3 si 4) si extensia acestui articol la Art.107 , alin.(1) lit.c . Cred ca sunt necesare precizari , indeosebi pentru pensionarii in plata la data aplicarii acestei posibile legi fiindca acestia au prezentat anterior , conform legislatiei in vigoare , datele necesare luarii in calcul a conditiilor de munca. Sa fie iarasi inceputul unui calvar de cautare prin arhive a ceea ce de fapt se cunoaste ?. Nu inteleg !.

    • karadeniz says:

      Domnule Trofin , cred că explicaţia acestor prevederi este aceasta.
      Aplicarea HG1294 nu se va mai face conform prevederilor din MS 116, care potrivit art. 6 al. 2 prevede că “Locurile de muncă şi activităţile în care au lucrat cadrele militare în activitate care se încadrau, potrivit legislaţiei anterioare în grupele I si II de muncă şi care nu se mai regăsesc in Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1294/2001 sunt considerate, până la data de 09.04.2001, locuri de muncă în alte condiţii, condiţii speciale, respectiv deosebite, in funcţie de sporul de vechime care se acorda “ ci că vor fi modificate în sensul art.104 al. 3 din proiect.
      Art.104 al. 4 şi 107 c se referă, cred, la cei care au au trecut în rezervă pe timpul aplicării ordonanţei 7 fără drept de pensie şi care vor solicita pensie militară la împlinirea vârstei legale prevăzute de legea 263 ori de viitoarea lege a pensiilor militare. Aceştia nu au prezentat şi nici nu li s-au actualizat, ca celor pensionaţi pe decretul 214/77, condiţiile de muncă conform prevederilor HG1294 şi normelor M 116.
      O altă posibilă explicaţie ar putea fi şi că în procesul de auditare au fost descoperite nereguli în conversia grupelor I şi II de muncă în grupele condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii. Atunci ar putea fi vorba de calvarul căutării prin arhive de care vorbiţi.
      Problema pe care a scăpat-o, cred, colectivul ce a întocmit acest proiect este a celor care au fost încadraţi pe vechea legislaţie în grupa II de muncă şi care potrivit anexei 1 din HG 1294 se încadrează la alte condiţii nu la condiţii speciale.

      • Trofin says:

        Va multumesc pentru detalii ! Sper sa nu se promoveze acest act normativ. Este confuz. Erorile de care spuneati privind incadrarea in conditii de munca este apanajul lucratorilor de la CSP si nu este nevoie expresa de un act normativ care sa supuna toti beneficiarii unei revederi totale. S-ar produce acelasi balamuc ca si in cazul obtinerii adeverintelor de venituri. Spre exemplu ,pentru recalculare pensiei , eu am obtinut trei randuri de adeverinte de venituri care nu sunt identice , deci … pe care sa o iau ca buna , veridica ? Asa se va intampla si cu adeverintele pe care le pretinde articolul din proiectul de lege. Pentru cei trecuti in rezerva , fara drepturi de pensie la momentul trecerii in rezerva ar trebui sa se aplice , pentru cat au servit in armata ,intocmai HG1294/2001 , hotarare care este stipulata si in Legea 263/2010. Altfel s-ar produce discriminari.
        Eu cred ca motivatia articolului care mi-a creat mie neintelegere este ca a fost copiat din Legea 263/2010 fara nicio reflexie.
        In proiectul de lege , amintit de autorul articolului in preambul , cel de la SIE, lipseste aceasta prevedere confuza.

  6. vasile says:

    Noapte bună SCMD
    28 aprilie 2013 Scris de Marin Neacsu
    vae victis

    Pe blogul sindicatului, aruncată undeva pe pagina “rezerviştilor din NATO,” adică acolo unde nu prea se uită nimeni, că ne interesează pe noi de rezerviștii din NATO cât și pe Băsescu de creșterea monocotiledonatelor, a fost plantată de către domnul Rînciog, o informație că altceva nu este, privind inițiativa filialei Craiova privind formarea unei structuri asociative sau protocol între asociațiile militarilor. La acest protocol în Craiova au dat mâna cam toate asociațiile militare și inițiativa se vrea urmată și de alte orașe. Se știe că la nivel național există nu o inerție ci o împotrivire a conducerilor la orice formă de cooperare, DAR LA NIVEL LOCAL, ÎN UNELE ORAȘE EXISTA TOTUȘI ȘI OAMENI CU CAPUL PE UMERI CARE NU SE URĂSC ȘI REALIZEAZĂ CĂ AU FOST MILITARI AI ACELEIAȘI ARMATE. Poate undeva în alt oraș în alte orașe inițiativa va fi urmată de alți militari adevărați și apoi aceste orașe vor da mâna și vor forma o UNIUNE NAȚIONALĂ A MILITARILOR care să includă toate filialele asociațiilor care vor să coopereze pentru apărarea drepturilor lor fără orgolii și ambiții personale, fără interese meschine, fără a urmări doar avansarea sau preluarea unor terenuri sau bilete la stațiuni. Pe pagina respectivă au apărut câteva comentarii, nu multe, unele pur și simplu în tonul conducerilor naționale ale asociațiilor, altele ale unor oameni care vor să primească totul de-a gata , vor acțiune , dar ei să stea să privească, iar altele ale unor oameni care apreciază inițiativa dar atât. Din partea conducerii sindicatului însă nici măcar un cuvințel nici de introducere măcar. ”Strategii” din SCMD nu vor sa se exprime, au aruncat această inițiativa pe pagina, dar i-au dat un titlul gen ” ia uitați si voi ce vor proștii astia de la Craiova si spuneți si voi daca sunt întregi la cap” si cam atât, deși acest subiect fusese discutat cu domnul Dogaru de către Naon încă de acum aproape doua luni și atunci mister Dogaru, căruia i se propusese să ia inițiativa la nivel de sindicat păruse foarte emoționat si entuziast, dar cum nu a mai venit nimeni să îl roage să treacă in fruntea Luptei de Eliberare Națională, și cum pe el îl dor Gâlcile nu a făcut nimic Și acuma prezintă aceasta inițiativa, ca pe o informație de mana a doua, cerând ”păreri” adică, el nu are nici o opinie, ideea nu e bună dacă nu este el propus șef peste asociații, dar ca să nu zică lumea ca nu e democrat, a postat informația așa, ca fapt divers. Ca și în cazul recursului în interesul legii al ICCJ, marele CD cu toate departamentele sale cu toți cei 60 de juriști cu care se lăuda domnul Dogaru, plus câteva case de avocatură , nu este în stare să spună nimic altceva, decât să prezinte un document, fără o interpretare, fără un punct de vedere, fără o explicație lămuritoare, fără a spune măcar dacă inițiativa ne avantajează sau dezavantajează. Domnul Dogaru se ferește sa spună că practic daca se accepta acel recurs toate judecătoriile sunt practic constrânse să dea rezoluții in defavoarea sindicaliștilor, că ceea ce nu a reușit să facă justiția lui Boc va face justiția lui Ponta, adică să impună o decizie care sa închidă gura judecătorilor iar nouă să ne ia orice speranță in justiție. Asta este dreptatea până la capăt pe care a promis-o Ponta. Bineînțeles ca după ce inițiativa ICCJ va fi adoptată, domnul Dogaru va sări de cur in sus și va cere alte procese, alți bani pentru casele de avocatura, dar acuma, e intr-o stare de impotență si se mulțumește sa posteze informația ca pe un rezultat al echipei de fotbal ”Recolta Bragadiru. Nici nu vrea să se exprime pe subiect nici nu are de gând să inițieze un protest sau o întâmpinare, nici măcar nu explică oamenilor ce înseamnă asta, pentru că nu vrea să fie forțat să ia atitudine, iar avocații nu au nici un interes să blocheze această inițiativă, pentru că s-ar văduvi de alte procese la care deja se gândesc frecându-și mâinile. Asta este ceea ce face conducerea sindicatului la acest moment, atât în ceea ce privește inițiativa unirii eforturilor tuturor asociațiilor militarilor activi sau în rezervă, cât și în ceea ce privește inițiativa ICCJ. Despre legea privind revenirea la cuantumul pensiilor nu mai spune nimic conducerea sindicatului, , nici daca știe cumva în ce formă a fost înaintată la Parlament, nici dacă este de acord cu forma respectivă, nici cum mai stă cu contactele sale cu reprezentanții guvernului, adică Oprea și Dușa. Nici nu mai are cum să îi contacteze, cel care era omul de legătură cu Oprea, generalul Năstase a fost și el prins în jocul de glezne al lui Ponta și dă cu subsemnatul în cazul caselor de la MApN, așa că nu mai are cine să negocieze cu Oprea și Dușa. În mod normal ar fi trebuit să se publice pe blogul SCMD varianta de proiect și să se spună dacă este cel dorit sau cerut de sindicaliști. Dar pe domnul Dogaru nu îl interesează asta, cu cât este mai prost proiectul cu cât mai târziu se va aproba sau aplica, cu atât mai bine pentru el, căci îi va ține pe oameni aproape de el și va găsi oricând câțiva Mandu și Popescu, sau un alt ”grup Paul” în frunte cărora să se pună la masă și să ”stabilească strategii”. SCMD a devenit feuda lui Dogaru iar acțiunile și inițiativele, dacă nu vin de sub cârlionții săi nu au nici o valoare, nu merită nici un rând. Dogaru așteaptă ca Ponta să ne înfigă cuțitul definitiv în spate și abia atunci va ieși și el să spună că trebuie să ne unim eforturile să ne batem cu ”ciuma portocalie” care a pătruns în guvernul Ponta și vrea să ne calce pe grumaz. Ca de fiecare dată, ca și în cazul legii 119 ca și în cazul OG1/2011, domnul Dogaru așteaptă să se producă răul și apoi să adune morții și să spună că trebuie să ne unim sub comanda și conducerea lui, unicul salvator, singurul care ne garantează victoria în țară și la CEDO. La întâlnirea cu Oprea, acesta i-a reproşat lui Dogaru că nu a vrut să se întâlnească cu el înainte de apariţia OG1 /2011, deşi îl chemase la discuţii. Dogaru nu a avut răspuns. Acum, procedează la fel, aşteaptă să se producă răul ca să poată ţipa apoi ca din gură de şarpe şi să se erijeze în apărătorul pensionarilor. Parşivă metodă.
    Câte astfel de țepe trebuie să mai ia pensionarii militari până să înțeleagă că sunt ținuți cu bună știință la cheremul lui Dogaru un incompetent care nu are nici un interes să rezolve problemele sindicaliștilor pentru că asta ar însemna că nu va mai avea sindicaliști. În tot sindicatul mai sunt câteva sute de entuziaști, 8-9 președinți de filială cu adevărat devotați filialelor și 4-5 mii de sindicaliști care mai stau în sindicat în speranța că acesta va reuși să facă ceva în interesul lor. Exceptând cele câteva sute de sindicaliști, şi cei câţiva şefi de filială, ceilalți așteaptă toți ca altcineva să le rezolve problema, mai puțin Dogaru care nu vrea nici o rezolvare, pe el îl avantajează starea conflictuală și așa face jocul lui Băsescu și al lui Ponta pentru că de pe urma lor mănâncă și el o pâine albă, bea un vin bun, are mașină la scară și este invitat la televiziuni din când în când să mai debiteze câte o inepție și să ”bage spaima în burghezi” cu amenințări și ultimatumuri de doi bani.
    Stau şi mă întreb cum se face că de când a făcut domnul Dogaru cerere să protesteze prin parcul Colţea şi nu i s-a aprobat pentru că locul respectiv are alte destinaţii, alte sindicate au protestat cu succes fără probleme împotriva guvernului Ponta chiar în faţa guvernului şi nu s-a ofuscat nimeni. De ce oare domnul Dogaru o fi cerut să protesteze în parcul Colţea? Nu cumva pentru că ştia că nu i se va aproba? De curiozitate am intrat şi eu pe internet să văd ce scrie despre respectivul parc şi am găsit :
    „Descriere:
    Parcul Coltea din Bucuresti – parc la iesirea din Pasajul de la Universitate, spre spitalul Coltea – se organizeaza concerte, simfonii, cu monument, expozitii de arta.
    Parcul Coltea din Sectorul 3 – un loc de revalorizare a culturii, un spaţiu de loisir, unde iubitorii muzicii se pot bucura de momente artistice memorabile, intr-o atmosfera relaxanta si plina de armonie.”
    http://bucuresti.24fun.ro/locatii/parcul_coltea-5635.html
    Ei bine, cu aceste date găsesc răspunsul primăriei justificat. https://docs.google.com/file/d/0B9CqWMwAnBxMcVg0eEw1VHd3dXc/edit
    De ce a vrut Dogaru acolo şi numai acolo şi a refuzat locul repatrizat în faţa Academiei nu ştiu de vreme ce aşa cum singur declară, nu voia să organizeze proteste ci doar o conferinţă de presă, o informare a presei cu privire la revendicările lui?
    “In ziua de 19.04.2013, o «Conferinta de presa – manifestatie «, cu participarea delegatiilor tuturor filialelor SCMD din tara si a altor categorii de militari in rezerva, retragere si veterani de razboi, nemembri de sindicat, ca invitati din partea ONG-urilor militare. Numar estimativ de participanti : 2000 (doua mii) de persoane ; In ziua de 19.04.2013, o «Conferinta de presa – manifestatie , cu participarea delegatiilor tuturor filialelor SCMD din tara si a altor categorii de militari in rezerva, retragere si veterani de razboi, nemembri de sindicat, ca invitati din partea ONG-urilor militare. Numar estimativ de participanti : 2000 (doua mii) de persoane ;“
    Aşadar, de vreme ce toată chestia era organizată doar pentru a discuta cu presa, adică să mai apară şi el un pic pe sticlă şi să-şi încordeze muşchii de ce nu a acceptat domnul Dogaru discuţia cu presa acolo unde i s-a oferit locul ?Aşa ca să spună că el a încercat dar oficialităţile se tem de el şi nu îi aprobă ? Doamne câtă făţărnicie. Şi anunţă domnia sa că vor participa 2000 de persoane ? Glumeţ om acest Dogaru. Păi 2000 de oameni abia reuşea să adune când era sindicatul în floare, prin 2011. Acum de unde păcatele mele să adune 2000, că tot sindicatul dacă mai are 4-5 mii de cotizanţi. Chiar dacă îi clonează pe Popescu, Mandu, Swider, sau Comăneci nu are de unde să scoată 2000 de sindicalişti. Cine mai are curajul să vină la o manifestaţie organizată de Dogaru? Poate prietenii revoluţionari? . Da de unde, ăia vin doar câte 10-20 ca să provoace şi apoi să plece. Dar apropo de Conferinţa de presă, pentru ce o organizează? Mai este cineva în presă, în media, în circul Globus, care să nu ştie ce vrea Dogaru ? Mă îndoiesc.
    Domnul Ponta anunţă prin vocea lui Dragnea că vrea să dea legea federalizării ţării prin asumare guvernamentală iar domnul Dogaru nu comentează, nu îl interesează. Pe el îl interesează doar 329.
    Tokeş anunţă că va cere parlamentului European să aplice metoda Kosovo în România pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Dogaru, ca reprezentant al CNSC nu are nici o treabă cu asta, pe el îl interesează doar 329.
    Combinatele siderurgice ale României, ce a mai rămas din ele sunt date pe un Euro după ce au fost falimentate conform programului. Domnul Dogaru nu ia atitudine, nu e treaba lui, el are o singură, preocupare, 329.
    Guvernul Ponta după ce a ”apărat în campania electorală” minele din Roşia Montana , acum se declară de acord cu proiectele lui Băsescu, dar pe domnul Dogaru asta îl lasă rece nu face parte din preocupările sale. El este interesat de 329.
    Ponta trece prin Parlament Legea Retrocedărilor, prin care neamurile grofilor şi bisericile catolice din Transilvania îşi vor lua tot pământul înapoi şi chiar şi ce nu au avut. Pe nimeni nu interesează, pe Dogaru nici atât. El are treabă doar cu 329.
    Ungaria deschide două noi Consulate în România şi acordă cetăţenie gratis tuturor românilor care vor să trăiască mai bine, pregătind astfel la viitoarele statistici după regionalizare cifre care să justifice autonomia unor regiuni care să lege Covasna de Tisa. Serviciile secrete, guvernul, sindicatele chiar şi cel al lui Dogaru, se fac că nu văd, nu se leagă la cap, nu e treaba lor. Treaba lor este banul, respectiv 329.
    Angela Merkel cere mai multă cedare de suveranitate României, ca să poată lua tot pe degeaba. Pe domnul Dogaru nu îl priveşte asta, CNSC nu are în obiectiv independenţa şi suveranitatea tării, pe el îl doare 329. Şi uite aşa toată ţara înţelege că pe militarii lui Dogaru îi interesează doar banii nimic altceva.
    Partea proastă este că „sindicaliştii lui Dogaru au ieşit la pensie” şi din activitatea sindicală.
    Vae Victis!
    Daca ti-a placut articolul trimite-l mai departe!
    

  7. Nicolae says:

    Multe pareri si multe fara cap. Nu cred ca proiectul la care face referire domnul Ministru este cel de mai sus.
    Cred ca este normal sa se adopte o Lege pe baza principilor aplicate in tarile NATO.
    Problema cu contributivitatea acestor categorii trebuie sa fie doar de trista amintire.
    Si mai cred ca nu e cazul sa-si dea cu parerea toti care cred ca au ceva de spus.
    MApN ar trebui sa-si asume raspunderea si sa publice proiectul in discutie. Chiar daca ni se pare banal, pensionarii asteapta cu nerabdare, chiar cu teama aceasta Lege. Cei care ii iau peste picior ar trebui sa inteleaga ca multi pensionari militari nu mai prind noua Lege. Si, poate, farama lor de griji ar mai fi potolita, chiar daca ar fi o veste nefavorabila.

  8. Tepes says:

    Nicolae, sunt doar pareri…cu cap sau fara nu e treaba ta. Problema cu contributivitatea este oarecum normala. Un individ cu 20 de ani vechime nu poate avea aceeasi pensie cu unul cu 35, la acelasi grad in rezerva.

    Cat despre proiect….daca ministerul publica proiectul nu mai apareau aceste proiecte pe net. Aparea direct la sursa si se puteau face comentarii pe el. Asta este ministerul apararii: caracterizat de lipsa de transparenta.

  9. Socola USL says:

    Luati de la USL))))) Ia bre nea Abraham…nea Dogaru si armata ta de generali si colonei de tinichea care ati ars gazul de pomana in armata Romana care v-a imbracat si hranit de ***** Tot pe voi sa va imbuibe USL-ul, voi care ati avut ordonante care va faceau curat in casa ..va faceau piata…va reparau tot si va construiau de toate pe niciun ban… ARMATA nu ati fost si nu sunteti voi!!!!! Armata a fost racanul/ soldatul care a trudit si asudat pe santierele patriei si pe care-l mai umileati si voi slugarind-ul. Si pentru asta voi nu va multumiti sa intrati nici acum in randul lumii, iarasi vreti sa fiti voi mai cum mot decat altii!!! Si toate pohtele ce le poftiti vi le satisface o alta sleahta de hoti stransi in jurul lui voiculescu si-a altor penalii USL!!!
    Asta am ajuns sa traim dupa aproape 25 de ani de democratie!!! Sa ne punem toti hotii in cap si sa ne conduca. Bravo ponta…halal premier…tine-o tot asa si-ai sa ajungi pe urmele lui nastase in curand.

  10. Ionica says:

    Va rog sa luati in calcul la noua lege a pensiilor militare existenta in acest proiect, a unei ERORI, deoarece la stabilirea anului de pensionare va raportati in acest proiect la data nasterii. Total gresit, pentru ca pot exista oameni, barbati, sau femei, care au muncit un numar mai mare sau mai mic de ani, si daca fiecare isi aleage ultimele 12 luni favorabile de stabilire a pensiei, desi au/sau nu o pregatire egala, au /sau nu o munca egala, data de conjunctura, implicit remunerarea inegala/egala, iar prin legea pensiilor, unii vor sa iasa la pensie si cu bani mai multi si cu ani mai putini lucrati, numai ca s-au nascut in acelasi an cu mine(de ex), dar au avut mai mult noroc dat de conjunctura. Aceasta eroare eu o numesc DISCRIMINARE! Legea pensiilor trebuie sa fie echitabila, pentru oricine, sa reflecte gradele si expertiza profesionala a fiecaruia si sa nu favorizeze prin salarizare, in cadrul sistemului pe nimeni, decat sa reflecte munca prestata si contributia fiecaruia la sistem. V-as provoca cu o intrebare complementara,care este in corelatie cu legea pensiilor si are efecte asupra ei. Este vorba de legea salarizarii, care este un alt proiect, de ce salariile in sistemele militare nu sunt stabilite, in functie expertiza fiecaruia?. Am observat cum este salarizarea in invatamant,un profesor cu toate gradele luate, ia aproape cat un sef de catedra/senat, este just ca nu pot fi toti cu functii de conducere, iar functiile de conducere sunt putine. In domeniul militar, cadru militar cu toate gradele luate nu ia cat un omolog de sef de catedra. O alta discriminare, pentru ca absolventi de studii superioare, si expertiza pe domeniul lor de activitate au si unii si altii! S-a spus mereu ca militarii au salarii mari, este o eroare, deoarece numai unii au privilegiul acesta.

  11. Impaler says:

    Ionica, in armata sunt mai multe functii de conducere decat de executie iar Romania este singura tara de pe planeta une sunt platite functiile nu gradele. Ca trebuie sa fie o diferentiere intre functii/grade este foarte normal dar la noi nu s-a pus niciodata problema de ce un sef trebuie sa aiba de 3-4 ori solda mai mare decat a subordonatului, de ce sa nu fie cu 43,16% sau 38,44% sau de ce nu cu 74,234% cum se intampla in toate armatele. Stii care e raspunsul? Pentru ca se poate si la noi sefii stabilesc soldele de parce le-ar plati ei si nu ar fi doar simpli salariati la stat. Sper ca dnul. Ponta sa inteleaga lucrurile astea si sa adopte o lege de salarizare identica cu a oricarui stat membru NATO si UE

  12. VASILE says:

    VISELE AU FOST SPULBERATE IN DATA DE 10.07.2013, CAND MINSITRUL TROMBONIST CU FREZA MIRCEA DUSA A EMIS ORDINUL M.72, PRIN CARE A ANULAT REVENIREA VREODATA LA PENSIILE MILITARE DE STAT. DOAR MILITARII DE CARIERA NU SUNT CA MAGISTRATII MILITARI , LA CARE ESTE IN VIGOARE LEGEA 164/2001, DEOARECE EI SUNT SPECIALI SI NU LI ANULAT LEGEA .

  13. liviu says:

    LA CE SE REFERA M 72 ?

  14. VASILE says:

    ORDIN nr. M.72 din 10 iulie 2013
    pentru abrogarea unor ordine ale ministrului apărării naţionale emise în perioada 1990-2012
    EMITENT: MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
    PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 471 din 30 iulie 2013 . ART. I
    Prin prezentul ordin se abrogă următoarele ordine:
    189. Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 60/2012*) privind constituirea în Ministerul Apărării Naţionale a Comisiei pentru elaborarea actelor normative care să reglementeze reconstrucţia sistemului de pensii militare ocupaţionale.

  15. militar says:

    Dar sa se rezolave odata si cu pensiile astea militare ca atat se trage de timp, nu stiu de ce. Oare sa se mai ruleze banii care ni se cuvin? Tot se vorbeste si nimic. Ne-au disprerat cu doi poli care s-au dat la reintregirea pt 2010 si…..atat? gata? Ca de laudat se lauda guvernantii ca ne-au imbogatit….atat pot? Dar drepturile noastre unde sunt? Pensiile noastre care ar trebui corectate, a celor care au iesit la pensie dupa 01.01.2011? Celor din 2010 le-au taiat dar si-au primit banii, dar noi cei din 2011,2012,2013, care din start am primit pensii ciuntite????Noua cand ni se recalculeaza????Plus ca noi n-am primit nici compensatorii vreun leu. Si atunci despre ce lege a pensiilor militare se vorbeste??????

  16. gabriela stoica says:

    BUNA ZIUA,AM SI EU O INTREBARE,MAMA MEA A FOST CASATORITA CU UN DOMN CARE A FOST PENSIONAR PE CAZ DE BOALA CU DIAGNOSTICUL DE CANCER PULMONAR,STAGIU 4 CU METASTAZE,EL FIIND IN PENSIE DE MAPN,CASATORIA LOR A FOST DE 9 ANI,9 LUNI,20 ZILE,DANSUL IN 5.01.2013,A DECEDAT,MAMEI I SA ACORDAT PENSIE DE URMAS,PE TERMEN DE SASE LUNI,INSA DANSA SI ACUMA IN MOMENTUL DE FATA PRIMESTE PENSIA,MENTIONEZ CA NU A PRIMIT NICI O INSTINTARE DE LA CASA DE PENSI,MAMA ARE 57 ANI,SI NU ARE ALT VENIT IN AFARA DE PENSIA DE URMAS,CE BENEFICI AR MAI AVEA DUPA DECEDAT DACA NU AR MAI AVEA DREPTUL LA PENSIA DE URMAS,VA MULTUMESC.

  17. Karadeniz says:

    @militar
    Pensiile celor de după ianuarie 2011 sunt calculate în baza legii 263. Ce corecții doriți să se mai facă, ați plecat tot de la 20 de ani stagiu de cotizare, beneficiați și de prevederile HGS 1019. Plățile compensatorii s-au acordat pentru cei disponibilizați, ceilalți pensionari primesc acele ajutoare la pensie, funcție de perioada de activitate, stabilite prin legea salarizării. Ele au fost sistate prin ordonanțe de guvern în perioada 2011-2013.
    Dacă doriți o nouă lege a pensiilor militare trebuie să luptați pentru ea, Dacă așteptați ca acest lucru să-l facă actualele structuri asiociative ale militarilor, ANCMRR, SCMD, Federația militarilor, sindicatul polițiștilor, etc, așteptați degeaba. Cerți această lege ministrului apărării, parlamentarilor din circumscripțiile electorale de care aparțineți, președintelui țării, în calitate de șef al CSAT, membrilor CSAT, șefilor partidelor politice.
    Cei pensionați după 2011 puteți să vă creați și o structură asociativă care să vă reprezinte.

    • ofiter in rezerva says:

      Vorbiti pe langa subiect, aiurea. Lg 263 nu da decat banii pe perioada contribuita ,25 ani in cazul meu(fara compensatorii,fara ajutoare). Noua de fapt pensia speciala nu ne-o dau, pe care tot isi propun sa o reintroduca (in anumite conditii), dar nu stiu de ce s-o introduca, cand tot ei au scos-o. Probabil ca nu stiti cat ia un ofiter pensionat in 2011. Asta pot sa inteleg. Si apoi, cu cine sa ne luptam, cine ne baga in seama? Ponta a spus de curand ca daca ar reintroduce pensiile speciale ar tipa aia de afara care de fapt conduc Romania (FMI, UE etc). Macar nu mai dezinformati oamenii.Informati-va dvs mai bine.

      • Karadeniz says:

        @ofiter in rezerva
        Asta e părerea dumneavoastră. Legea 263 stabilește cuantumul pensiei funcție de contributivitate. Nu știu la ce vă referiți când vorbiți de pensia specială. Probabil că vă referiți la viitoarea lege a pensiilor militare. În proiectul de lege conceput de MApN militarilor pensionați pe legea 263 li se va recalcula pensia la intrarea in vigoare a legii, dacă va fi adoptată și promulgată în forma actuală propusă.
        Plățile compensatorii s-au acordat celor disponibilizați. ajutoarele se dau celor ieșiți la pensie funcție de perioada lucrată. Nu sunt cuprinse în legea 263 ci în legea salarizării. Nu s-au mai acordat incepând cu 2011 datorită unor ordonanțe de urgență date de guvernul Boc și Ponta. Știu ce pensii au unii ofițeri din 2011 până în 2014, de la colegii și prietenii ce s-au pensionat în această perioadă. Dacă stați pasivi sigur nu vă bagă nimeni în seamă. Nu dezinformez pe nimeni, și sunt destul de bine informat, legile sunt publice și pot fi accesate de cei ce vor să le cunoască.

  18. NIK says:

    SUNT UNUL CRE A CASTIGAT BINISOR LA PENSIE CU LEGEA BOC. DAR NU E PENSIE MILITAREA. O LEGE A PENSIILOR MILITARE NU MAI APARE CURAND. MADAM CAMPEANU I-A TAIAT-O LUI DOGARU IN DIRECT. A SPUS CA S-A ACHITAT DE OBLIGATIE CU LEGEA COMPENSATORIE. ADICA I-A TRASO, CA LEGEA COMPENSATORIE ACOPERA PIERDEREA FATA DE 31.12.2010. ATAT SI NIMIC MAI MULT. PENSIILE CELOR IN DISCUTIE VOR RAMANE LA NIVELUL RESPECTIV MULT SI BINE PANA PUNCTAJUL IMNULTIT CU VALOAREA PUNCTULUI DEPASESTE VALOAREA IN PLATA. IN CONCLUZIE S-A CONFIRMAT LEGEA BOC. AVETI GRIJA CU CINE VOTATI. CA O LUATI IAR….

  19. mos alecu says:

    @ofiter in rezerva 06/04/2014 at 21:44 :
    La reactia la cele spuse de Karadeniz : “Vorbiti pe langa subiect, aiurea…Informati-va dvs mai bine.”

    Eu consider ca o asemenea reactie il pune pe cel care o are in categoria 1 a clasificarii de mai jos :

    1.Cine nu stie si nu stie ca nu stie, e prost: ocoleste-l.
    2.Cine nu stie si stie ca nu stie, e nestiutor: invata-l.
    3.Cine stie si nu stie ca stie, e adormit: trezeste-l.
    4.Cine stie si stie ca stie, e intelept: asculta-l.

    Dar…voi considera ca fiind vorba despre categoria de la nr.2 … deoarece , in comentariu , se vorbeste despre niste lucruri neclare pentru multa lume … Deci , omu’ stie ceva , dar nu stie clar despre ce este vorba …

  20. mos alecu says:

    @ofiter in rezerva 06/04/2014 at 21:44 :
    Tot ceva “generalitati” despre comentariul “critica” la adresa lui Karadeniz :
    – nu e bine sa te arunci “ca raţa-n bordura” atunci cind esti “proaspat” pe internet
    – te orientezi in teren , “confrunti harta cu ciobanul” , culegi cit mai multe informatii “de la fata locului” , si , pe urma , iesi si spui “Am hotarit !” …

    Pentru orientarea in terenul chestiilor salarizarii si pensiilor militarilor te duci la blogurile frecventate de acestia si citesti comentariile facute acolo incepind cu anul 2009-2010 … toate comentariile de pe acolo … Confrunti comentariile cu legile invocate pe acolo , si , pe urma , poti spune ca ai aflat “cite ceva” despre ce este vorba … Abia dupa asta poti incepe sa-l critici pe Karadeniz …
    Pentru inceput indic , drept sursa de informare , blogul Huhurez … atentie – arhiva de prin 2010 , pina la zi … se gaseste in partea dreapta a paginii deschise la adresa ( //www.huhurez.com/2010_02_01_archive.html )

    Si pentru ca veni vorba : n-am inteles care sint greselile imputate lui Karadeniz , si care sint legile care spun ceea ce se sustine in acuzarea lui …

  21. mos alecu says:

    @ofiter in rezerva 06/04/2014 at 21:44 :
    Venind , acum , la hotarirea mea de a considera acel comentariu (critic la adresa lui Karadeniz) ca fiind facut de catre cineva din categoria 2 a acelei clasificari …

    Din acel comentariu se intelege ca nu s-a inteles ca_cum îi cu treaba sistemelor de pensii de dinainte si de dupa 01.01.2010 , vorbindu-se despre “pensia speciala” . Prin “pensie speciala” intelegind (vorbitorul) despre o anumita parte de pensie platita PESTE partea “contributionista” a pensiei …

    Hai sa vedem despre ce-i vorba :
    – inainte de 01.01.2011 , in Romania , “se ezistau”
    —- pensii din sistemul public de pensii (l.19/2000 ; pensii contributive ; pensii de asigurari sociale)
    —- pensii militare de stat (pentru militarii din MApN , MAI , SRI , STS , SPP , SIE , M.Just. , … politisti)
    —- pensii de serviciu (magistrati , personal aux. de spec. al instant. judec. , personalului diplomatic si consular , funct. pub. parlamentari , deputati si senatori , personalului aeronautic civil , personalului Curtii de Conturi .
    —- pensii “ocupationale” – avocatii si personalul unor culte religioase

  22. mos alecu says:

    @ofiter in rezerva 06/04/2014 at 21:44 :
    Sa continuam …

    – dupa 01.01.2011 in Romanica AU DISPARUT pensiile militare de stat si O PARTE din pensiile de serviciu .
    Au ramas (s-au reatasat) la pensii de serviciu : magistratii si personalul curtii de conturi .
    Pensiile militare de stat si celelalte pensii de serviciu au fost “trimise” in sistemul public de pensii (contributive , pensii de asigurari sociale) .

    Care erau/sint principiile de calcul a diferitelor tipuri de pensii ;
    – pensiile din sistemul public (contributive , de asigurari sociale) – principiul contributivitatii pe intreaga perioada de activitate . Se platesc din fondurile bugetului de asigurari sociale .
    – pensiile militare de stat – 60% din media ultimelor 6 solde . Se platesc IN TOTALITATE din bugetele ministerelor respective .
    – pensiile de serviciu – 80% din VENITURILE incasate in ultima luna (ultimele … pina la 12 luni) . Se calculeaza : pensia cuvenita in sistemul contributiv si pensia de serviciu (mult mai mare) cuvenita . Partea de pensie cuvenita in sistemul contributiv se plateste de la bugetul asigurarilor sociale ; diferenta , pina la cuantumul pensiei de serviciu , se plateste din bugetul ministerelor respective .
    -pensiile “ocupationale” – se calculeaza conform principiilor proprii (in general proportional cu suma contribuita de impricinati) . Se platesc din fondurile proprii de pensii .

  23. mos alecu says:

    @ofiter in rezerva 06/04/2014 at 21:44 :
    In concluzie :
    – o PARTE SPECIALA a existat si exista NUMAI la pensiile de serviciu . La pensiile militare de stat nu a existat nici un fel de “parte speciala” .

    Pentru documentare :
    – pensii militare de stat
    —- ( //www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/LEGI/L164-2001_act.pdf ) art.5
    – pensii de serviciu
    —- ( //www.dsclex.ro/legislatie/2005/septembrie2005/mo2005_826.htm#rl303 ) art.85(1)
    —- ( //www.dsclex.ro/legislatie/2004/decembrie2004/mo2004_1197.htm#l567 ( art.68(5)
    —- ( //www.dsclex.ro/legislatie/2003/iunie2003/mo2003_376.htm#oug36 ) art.9
    —- ( //www.dsclex.ro/legislatie/2009/mai2009/mo2009_345.htm#rl7 ) art.74(6)
    —- ( //www.dsclex.ro/legislatie/2008/noiembrie2008/mo2008_763.htm#rl96 ) art.50(1)
    —- ( //www.dsclex.ro/legislatie/2007/iulie2007/mo2007_481a.htm#l223 ) art.46(3)
    —- ( //www.dsclex.ro/legislatie/2009/aprilie2009/mo2009_282.htm#rl94 ) art.49(4) , 51(2)
    – pensii “ocupationale”
    —- ( //www.filbuc-caa.ro/ro/prezentarea-sistemului/pensii ) ( //www.filbuc-caa.ro/library/files/oug/OUG_221-2000_si_Legea_452-2001.pdf )

  24. mos alecu says:

    @ofiter in rezerva 06/04/2014 at 21:44 :
    Se mai spune in comentariul “critica” la adresa lui Karadeniz : “Si apoi, cu cine sa ne luptam, cine ne baga in seama? ” .

    Nu trebuie “luptat” … trebuie vorbit ! Vorbele vor ajunge la “anumite urechi” …
    Vorba lui Karadeniz : “Dacă stați pasivi sigur nu vă bagă nimeni în seamă ” …

  25. NIK says:

    Concluzia, cred, pensiile militare nu sunt pensii speciale. Pensii militare sunt in toata lumea. Sunt chiar si la noi, in baza L263, care prevede alt mod de calcul fata de … pensii in general. Oare de ce nu se trece la o LEGE in care sa fie respectate principiile pe baza carora functioneaza sistemul militar? Pensiile militare sunt ceva ce nu au legatura cu L263, sunt tinute acolo ca sa fie UN SISTEM de pensii, care nu e deloc SISTEM. Vorbim de conditii total diferite, si bagate cu forta intre conditiile SISTEMULUI. Corect e ca pensia militara sa fie pensie militare, care tine cont de specificul activitatii militare.

Leave a Reply to NIK Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Blue Captcha Image
Refresh

*

Continuand navigarea pe acest site sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor. Mai mult...

Un „Internet Cookie” (termen cunoscut si ca „browser cookie” , „HTTP cookie” sau pur si simplu”cookie” ) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitarea emisa de catre un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet „pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard driveul utilizatorului). Un cookie este format din 2 parti: numele si continutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existenta a unui cookie este determinata; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul il poate accesa din nou in momentul in care un utilizator se intoarce pe website-ul asociat webserverului respectiv.Cookie-urile in sine nu solicita informatii cu caracter personal pentru a putea fi utilizate si, in cele mai multe cazuri, nu identifica personal utilizatorii de internet. Care sunt avantajele cookie-urilor? Un cookie contine informatii care fac legatura intre un web-browser (utilizatorul) si un web-server anume (website-ul). Daca un browser acceseaza acel web-server din nou, acesta poate citi informatia deja stocata si reactiona in consecinta. Cookie-urile asigura userilor o experienta placuta de navigare si sustin eforturile multor websiteuri pentru a oferi servicii confortabile utilizatorillor: ex – preferintele in materie de confidentialitate online, optiunile privind limba site-ului, cosuri de cumparaturi sau publicitate relevanta. Continuand navigarea va exprimati acordul privind utilizarea cookie-urilor pe acest site.

Inchide