Proiectul de modificare a statutului cadrelor militare nepromulgat de presedintele Basescu

Presedintele Romaniei Traian Basescu

Presedintele Romaniei Traian Basescu

Presedintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat joi, 21 martie a.c., cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, pe care a trimis-o Parlamentului României, în temeiul Articolului 77 Alineatul (2) din Constituţia României. Despre modificarile statutului cadrelor militare am mai scris aici: Modificari statut cadre militare, iar motivele cererii de reexaminare prezentate de presedintele Basescu le puteti citi in cele ce urmeaza.

Motivele cererii sunt următoarele:

1. În conformitate cu Articolul unic pct. 5 din legea trimisă la promulgare, cadrele militare, inclusiv generalii şi amiralii, pot fi menţinuţi în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare (care la nivelul lunii martie 2013 este de 55 ani şi 6 luni) până la vârstă de 60 de ani, în raport cu nevoile de încadrare, cu aprobarea anuală a conducătorului instituţiei în care activează.

Totodată, noua lege precizează în Articolul unic, la pct. 2, că ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii pot fi trecuţi în rezervă, din oficiu, în situaţia în care nu promovează baremele de pregătire fizică, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului.

2. Considerăm că o asemenea reglementare privind aprobarea anuală a conducătorului instituţiei pentru menţinerea în activitate a generalilor şi amiralilor, după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 60 de ani, nu este oportună, aducând atingere nevoii de stabilitate în ceea ce priveşte managementul forţelor armate. De asemenea, considerăm că o asemenea condiţionare ar fi de natură să transforme Armata într-o masă uşor de manevrat, supusă factorului politic.

Lipsa de predictibilitate a acestei dispoziţii legale poate avea efecte negative asupra conducerii eficiente a structurilor militare întrucât este incert dacă generalii sau amiralii aflaţi la conducerea acestora vor fi menţinuţi în activitate. Menţionăm că măsura adoptată ar putea conduce la trecerea în rezervă a unui număr de peste 50 de generali şi amirali, reprezentând un procent ce ar depăşi 50% din numărul total al acestora. O asemenea dispoziţie legală ar avea un impact deosebit de grav în ceea ce priveşte conducerea Statului Major General, unde din cei 5 generali, un număr de 4 ar putea ieşi din sistem. O situaţie similară există şi la nivelul conducerii Statului Major al Forţelor Terestre şi al Forţelor Navale, unde toţi generalii şi amiralii aflaţi la conducere ar putea ieşi la pensie, precum şi la nivelul conducerii Statului Major al Forţelor Aeriene, unde din 4 generali ar putea rămâne în sistem unul singur.

Totodată, legea nu prevede criterii clare de apreciere pentru obţinerea acestui aviz conform, ceea ce poate genera aprecieri subiective din partea decidenţilor.

Procedura instituită de legea înaintată pentru promulgare nu asigură o procedură optimă de transfer de experienţă profesională între generalii şi amiralii care vor fi trecuţi în rezervă şi cei care îi vor înlocui, putându-se ajunge chiar la un blocaj instituţional.

Mai mult, Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare prevede la Art. 41¹ alin. (5) că părţile care au încheiat contracte în vederea exercitării profesiei de cadru militar în activitate, au obligaţia să se încunoştinţeze reciproc asupra intenţiei de reînnoire a contractului, cu 6 luni înainte de expirarea acestuia. Noua reglementare ar trebui să coreleze obligaţia legală, de încunoştinţare în termen de 6 luni, cu prevederile legii ce face obiectul prezentei reexaminări.

3. Semnalăm faptul că în prezent, potrivit Art. 86 alin. (2) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, regula o reprezintă menţinerea în activitate a generalilor şi amiralilor după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 60 de ani, iar excepţia o reprezintă trecerea în rezervă, la solicitarea acestora. Legea venită la promulgare nu prevede dacă noua reglementare va fi aplicabilă şi acestor generali sau amirali care se află în activitate după vârsta standard de pensionare ori numai în cazul celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după intrarea în vigoare a prezentei legi. O asemenea precizare în textul legii este utilă pentru a se evita o aplicare retroactivă a efectelor acesteia.

De asemenea, în adoptarea legislaţiei privitoare la condiţiile de pensionare a cadrelor militare, legiuitorul trebuie să asigure o reglementare nediscriminatorie prin raportare la celelalte structuri din cadrul sistemului naţional de apărare.

4. În ceea ce priveşte includerea în categoria temeiurilor de trecere în rezervă a situaţiei în care cadrele militare nu promovează baremele de pregătire fizică, apreciem că această prevedere nu este oportună întrucât există structuri militarizate care nu condiţionează pregătirea fizică de îndeplinirea atribuţiilor profesionale, existând alte criterii avute în vedere, ce ţin de aptitudini şi competenţe. Pregătirea fizică este parte integrantă a pregătirii militare, dar nu este o condiţie determinantă pentru activitatea cadrelor militare din unele structuri de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

5. De asemenea, considerăm necesară consultarea instituţiilor competente în domeniu, în privinţa soluţiilor legislative înaintate prin această propunere legislativă, în vederea cunoaşterii impactului acestor prevederi şi luării măsurilor necesare diminuării posibilelor efecte negative datorate numărului mare de generali care ocupă funcţii de conducere şi a căror situaţie profesională va deveni incertă odată cu intrarea în vigoare a acestei legi.

6. Având în vedere aspectele semnalate, precum şi competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare în sensul adoptării legii, cu eliminarea textelor legale ce fac obiectul prezentei reexaminări ori corelarea acestora cu celelalte dispoziţii legale în vigoare.

N.R.: Daca in ceea ce priveste pregatirea fizica suntem de acord cu pozitia exprimata de presedinte prin cererea de reexaminare, intrucat nu poti compara un cadru militar jurist cu un cadru militar din fortele pentru operatii speciale, in ceea ce priveste problema generalilor nu am cum sa fiu de acord. In primul rand, la nivelul SMG nu sunt cinci generali asa cum lasa sa se inteleaga presedintele ci cel putin 15, asa ca prin pensionarea unora se lasa loc liber generatiei NATO, mult mai pregatita si mai experimentata. Luand in calcul cei 50 de generali care vor iesi la pensie ca reprezentand 50% din numarul de generali, rezulta ca in momentul de fata armata romana are 100 de generali la 80000 de oameni. Este mult, este putin? Parerea noastra ar fi ca este un numar prea mare daca ne raportam la tarile membre NATO, asa ca din acest punct de vedere, legea ar trebui sa ramana asa.

In acelasi timp insa, nu putem face abstractie de faptul ca nu avem acces nici pe departe la informatiile pe care le are presedintele Romaniei atat in calitatea de presedinte de tara cat si in cea de sef al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Daca face o acuzatie de o asemenea gravitate, de tradare, poate ca totusi presedintele are si o justificare.

Presedintele a facut si declaratii de presa pe aceasta tema aducand acuzatii grave, chiar daca fara directie: “Pot să o interpretez ca fiind o lege care reflectă ori un act de trădare naţională, şi sunt profund responsabil în ceea ce spun, ori un act care vădeşte o evidentă prostie

El a prezentat motivele pentru care a trimis legea înapoi spre reexaminare, după care a precizat: “Eu sper că această lege să nu mai plece din Parlament niciodată”, adaugand ca dacă ar fi promulgatlegea joi, atunci luni 41 de generali ar fi fost trecuţi în rezervă.

“Comandamentul Forţelor Terestre ar fi rămas fără niciun general, Comandamentul Forţelor Navale la fel, Comandamentul Forţelor Aeriene cu un general, iar Statul Major rămânea cu un singur general. Până la sfârşitul anului alţi 10 generali ar fi plecat în rezervă”, a spus preşedintele.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Blue Captcha Image
Refresh

*

Continuand navigarea pe acest site sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor. Mai mult...

Un „Internet Cookie” (termen cunoscut si ca „browser cookie” , „HTTP cookie” sau pur si simplu”cookie” ) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitarea emisa de catre un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet „pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard driveul utilizatorului). Un cookie este format din 2 parti: numele si continutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existenta a unui cookie este determinata; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul il poate accesa din nou in momentul in care un utilizator se intoarce pe website-ul asociat webserverului respectiv.Cookie-urile in sine nu solicita informatii cu caracter personal pentru a putea fi utilizate si, in cele mai multe cazuri, nu identifica personal utilizatorii de internet. Care sunt avantajele cookie-urilor? Un cookie contine informatii care fac legatura intre un web-browser (utilizatorul) si un web-server anume (website-ul). Daca un browser acceseaza acel web-server din nou, acesta poate citi informatia deja stocata si reactiona in consecinta. Cookie-urile asigura userilor o experienta placuta de navigare si sustin eforturile multor websiteuri pentru a oferi servicii confortabile utilizatorillor: ex – preferintele in materie de confidentialitate online, optiunile privind limba site-ului, cosuri de cumparaturi sau publicitate relevanta. Continuand navigarea va exprimati acordul privind utilizarea cookie-urilor pe acest site.

Inchide