Intrebuintarea sistemelor de avioane fara pilot in Romania, in conditiile apartenentei la NATO si UE

Generalul in retragere dr. Ion Magdalena a trimis pe adresa redactiei un studiu avand ca titlu SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI DE PERSPECTIVĂ PRIVIND ÎNTREBUINȚAREA SISTEMELOR DE AVIOANE FĂRĂ PILOT ÎN ROMÂNIA, ÎN CONDIȚIILE APARTENENȚEI LA U.E. ȘI LA N.A.T.O., studiu pe care il dam publicitatii fara alte comentarii.

CONSIDERAȚII GENERALE

Sistemele de avioane fără pilot au devenit, în ultima perioadă, o prezență tot mai importantă în activităţile militare şi civile, ştiinţifice şi economice, desfăşurate de diferite state ale lumii. În prezent, există aproape 80*1 de state care deţin şi folosesc diferite tipuri de astfel de mijloace. Pentru comparație, dacă în anul 2004, numărul acestora era de 41 de state, în anul 2012, numărul lor a ajuns la 76,*2 iar tendinţa este de creştere continuă, ca urmare a utilității dovedite a acestor sisteme.

Avioanele fără pilot sunt aeronave fără echipaj uman la bord, ce pot fi comandate la distanţă sau pot efectua zboruri în regim autonom, având la bord senzori dedicaţi pentru diferite aplicaţii militare sau civile. Ele pot evolua pe distanţe scurte, sau pot îndeplini misiuni la distanţe şi la înălţimi mari.

Începând cu anul 1960, avioanele fără pilot au fost întrebuinţate în domeniul militar, acestea acţionând îndeosebi pentru supraveghere şi recunoaştere. Ulterior, spre sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI, preocupările pentru cercetarea – dezvoltarea acestor tipuri de mijloace au dus la apariţia unei adevărate industrii, în cadrul căreia au fost adoptate tehnologii noi, care au permis o diversificare mare a produselor în domeniu şi o creştere permanentă a performanţelor lor. Au apărut, astfel, avioanele fără pilot specializate în culegerea de informaţii relevante, la nivel tactic, operativ şi strategic, pentru descoperirea şi marcarea ţintelor şi, mai nou, pentru lovirea diferitelor obiective.

Un număr însemnat de state europene folosesc avioane fără pilot, mai ales începând cu cea de a a doua jumătate a deceniului opt al secolului XX. Acestea, pentru început, au importat astfel de mijloace, de la principalii producători – SUA şi ISRAEL. În ultima perioadă, se remarcă o creştere a interesului statelor europene pentru dezvoltarea de industrii proprii în acest domeniu, axate pe producerea de drone de dimensiuni mici şi mijlocii, sisteme de comandă-control, componente şi diferiţi senzori. Realizările în acest domeniu se bazează, în cea mai mare măsură, pe rezultatele cercetărilor efectuate cu posibilitățile proprii fiecărui stat.

De asemenea, există programe dezvoltate pe baza colaborării între marii producători din domeniu, cu precădere pentru producerea avioanelor fără pilot de altitudine, înălţime şi anduranţă mari, precum şi a celor de luptă, în acest sens remarcându-se colaborarea franco-israeliană pentru realizarea avionului fără pilot HARFANG, cea pentru dezvoltarea sistemului nEUROn, dintre firme din Franţa, Suedia, Grecia, Elveţia, Spania şi Italia. La acestea se adaugă acţiunile desfăşurate, în Marea Britanie, de către compania BAE Sistems, în vederea realizării dronei TARANIS.

I. SITUAȚIA ACTUALĂ A SISTEMELOR DE AVIOANE FĂRĂ PILOT ÎN EUROPA
1. DIN DOMENIUL MILITAR
1.1. Tipurile de sisteme de avioane fără pilot militare în Europa
În prezent, în Europa, din cele 35 de state, 18 dețin avioane fără pilot de diferite tipuri*3, dintre care cele mai multe sunt folosite în domeniul militar. Acestea sunt utilizate cu precădere la nivel tactic, ca urmare a faptului că au masa maximă la decolare mai mică de 150 kg, fiind clasificate ca drone de tip ușor. Există doar două țări – Marea Britanie și Italia – care au în înzestrarea forțelor armate drone cu destinație operativă sau strategic, de tip PREDATOR și REAPER, produse în SUA.
La inițiativa NATO, începând cu anul 2017, pe baza semnării unei înțelegeri, 13 state membre ale Alianței Nord Atlantice vor achiziționa un număr de cinci avioane fără pilot de tip GLOBAL HAWK, în vederea realizării Sistemului Aliat de Supraveghere la Sol (AGS), ce urmează să fie folosit de toate cele 28 de state membre ale NATO*4. O situație cu tipurile de sisteme de avioane fără pilot existente în explotarea unor armate din Europa este prezentată în tabelul nr.1, de mai jos:

Nr. crt

Tipul de sistem

Producători

Utilizatori

Observații

Masa maximă la decolare mai mică de 150kg (MUAV)

1. Aladin 200 Germania Germania, Olanda,Norvegia
2. Alo Spania Spania
3. Casper 200 Israel Ungaria
4. Copter 1b Franța Franța Elicopter
5. Desert Hawk SUA Marea Britanie
6. DRAC Franța Franța
7. FanCopter Germania Germania Elicopter
8. Luna Germania Germania
9. MASS Finlanda Finlanda
10. Orbiter Israel Irlanda,Polonia
11. Pointer SUA Franța, Italia
12. Raven SUA Cehia,Danemarca,Estonia,FranțaItalia,Olanda, Norvegia,Spania
13. RQ-16 T-Hawk SUA Marea Britanie Elicopter
14. ScanEagle SUA Olanda În curs de achiziție
15. Shadow 200 SUA Polonia, Suedia
16. SkyLark I Israel Franța Suedia
17. Sojka III Cehia Cehia
18. Spy Arrow Franța Franța
19. Yastreb-25 Bulgaria Bulgaria
Nr. crt. Tipul de sistem Producători

Utilizatori

Observații

Masa maximă la decolare mai mare de 150kg. și mai mică de 500kg. (TUAV)

1.

Hermes 450 Israel Marea Britanie

2.

KZO Germania Germania

3.

Ranger Elveția, Israel Elveția,Finlanda

4.

Searcher Israel Spania

5.

Shadow 600 SUA România

6.

Siva Spania Spania

7.

Sperwer Franța Franța, Germania

8.

Watchkeeper Angla,Israel Anglia

Masa maximă la decolare mai mare de 500kg. (MALE)

1.

EuroHawk SUA, Germania Germania În curs de achiziționare

2.

Harfang Franța,Israel Franța În dezvoltare

3.

Heron Israel Germania În lising

4.

Heron TP Israel Franța În curs de achiziționare

5.

Hunter B Israel Belgia În exploatare

6.

Predator SUA Italia În exploatare

7.

Reaper SUA Italia, Marea Britanie În exploatare

Analizând datele prezentate în tabelul de mai sus, se poate concluziona că, în dotarea armatelor europene, se găsesc 19 sisteme de avioane fără pilot din clasa minidronelor, opt sisteme din clasa celor medii și doar două din clasa celor de altitudine medie și anduranță mare.

 1.2.  Numărul sistemelor de avioane fără pilot cu destinație  militară în Europa

Potrivit estimărilor făcute de specialiștii în domeniu,  dintre care se remarcă americanii de la Frost & Sullivan, autorii studiului “Analiza activității curente în domeniul avioanelor fără pilot”, elaborat, în anul 2007, pentru Comisia Europeană, se apreciază că, în Europa, în perioada 2013-2017, numărul sistemelor de avioane fără pilot va cunoaște o creștere considerabilă. Este de remarcat faptul că, în anul 2013, numărul acestora ar putea fi de peste 350 de sisteme, iar în anii următori se va înregistra o crește constantă, ca urmare a introducerii în dotarea armatelor statelor membre ale Uniunii Europene a noi tipuri de avioane fără pilot, marea lor majoritate urmând a avea întrebuințare tactică și strategică. Situația este cea prezentată în tabelul nr.2*6. La acesta se adaugă și cele aparţinând ţărilor europene care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

ȚARA

PERIOADA 2013-2017

ȚARA

PERIOADA 2013-1017

2013

2014

2015

2016

2017

2013

2014

2015

2016

2017

Albania

Letonia

4

Austria

8

7

11

Lituania

2

Belgia

4

14

14

6

6

Luxembourg

Bosnia

Malta

Bulgaria

5

6

21

15

Macedonia

Croația

Muntenegru

Cyprus

Marea Britanie

68

82

98

68

48

Cehia

10

10

15

15

18

Olanda

11

51

59

52

49

Danemarca

32

34

4

2

32

Norvegia

ȚARA

PERIOADA 2013-2017

ȚARA

PERIOADA 2013-1017

2013

2014

2015

2016

2017

2013

2014

2015

2016

2017

Elveția

Polonia

18

15

19

15

22

Estonia

4

Portugalia

4

12

8

8

6

Finlanda

11

27

30

Romania

6

6

6

16

4

Franța

101

120

80

78

64

Serbia

Germania

45

49

49

52

39

Slovacia

2

3

12

4

Grecia

4

10

22

20

4

Slovenia

2

9

4

Irlanda

3

Spania

19

11

40

20

Italia

30

52

62

49

38

Suedia

Ungaria

8

8

8

TOTAL

253

322

297

244 216 TOTAL

132

179

203

228

165

Se estimează faptul că, în total, în perioada 2013-2017, în serviciu ar putea fi peste 2200 de sisteme de avioane fără pilot, care ar satisface cerințele armatelor europene la toate nivelurile – tactic, operativ și strategic. Cele mai multe sisteme ar urma să intre în dotarea armatelor în anii 2014, 2015 și 2016.

În condițiile dificultățior financiare cu care se confruntă statele europene, este de așteptat ca eforturile pentru înzestrarea forțelor armate cu aceste sisteme, să se reorienteze din zona achizițiilor din stăinătate, către cea a achizițiilor interne, în mod deosebit ca urmare a intrării pe piață a producătorilor europeni. Domeniile în care este posibil să se mențină supremația americană vor fi: domeniul sistemelor de mare altitudine și mare anduranță și ( MALE ) precum și cel al sistemelor de lovire ( UCAS ). 

1.3.  Despre realizările în domeniul sistemelor de avioane fără pilot cu destinație militară în Europa

Țara

MUAV

TUAV

Total

Țara

MUAV

TUAV

Total

În prod.

În serv.

În prod.

În serv.

Austria

2

2

Marea Britanie

30

15

45

4

Belgia

1

1

1

Olanda

6

1

7

3

Bulgaria

1

1

1

Norvegia

5

2

7

Croația

3

3

Polonia

4

4

2

Cehia

1

1

1

Portugalia

2

1

3

Finlanda

1

1

2

Romania

1+1*

1

2

1

Elveția

8

2

10

1

Serbia

3

1

4

Franța

34

22

56

5

Slovenia

4

1

5

1*

Germania

29

2

31

3

Spania

6

3

9

1

Grecia

1

1

1

Suedia

1

3

4

1

Italia

10

9

19

3

Ungaria

1

1

1*

TOTAL

84

42

126

18

TOTAL

63

28

91

12

 

 

În ultimii cinci ani, activitățile de cercetare – dezvoltare, în Europa, în domeniul sistemelor de avioane fără pilot cu destinație militară, au cunoscut o creștere importantă, fapt care a făcut ca, în momentul de față, în 22 de țări, 108 întreprinderi să aibă în producție peste 147  de tipuri de avioane fără pilot ușoare și 70 cu masa maximă la decolare mai mare de 150 kg., dintre care, în prezent, numai 30 sunt în serviciu, celelalte fiind în diferite faze de cercetare, dezvoltare sau producție. O situație a acestora este cea prezentată mai jos.

Din datele prezentate rezultă că marea majoritate a statelor europene desfășoară numeroase activități în domeniul cercetării-dezvoltării de noi asisteme de avioane fără pilot, ceea ce va determina ca, pe termen mediu, să fie operaționalizate o  mare diversitate și un număr de circa 120 de mini – sisteme de avioane fără pilot și 70 de sisteme medii.

 

2. SISTEME DE AVIOANE FĂRĂ PILOT CU APLICAȚII CIVILE

Investițiile realizate, într-un număr de 21 de țări europene, pentru dezvoltarea de industrii specializate, au avut drept consecință creșterea numărului de producători de avioane fără pilot la 269, câți sunt înregistrați astăzi, aceștia având cca. 400 de sisteme, gata pentru a fi comercializate sau în diferite stadii de cercetare-dezvoltare, așa cum se arată în tabelul nr. 4*8.

Tabelul nr.4*8

 

Nr.

crt.

Detalii

Masa avioanelor fără pilot

Total

Observații

<150kg.

(MUAV)

>150kg<500Kg.

(TUAV)

1.

Țări producătoare

21

12

21

Unități de cercetare- dezvoltare și producție

1.

Unități industriale

  36

15

  51

2.

Întreprinderi mici și mijlocii

158

  6

164

3.

Organizații guvernamentale

  4

  4

4.

Institute de cercetare

14

  2

16

5.

Universități

   8

  8

6.

Consorții internaționale

   7

19

26

TOTAL

227

42

269

Nr.

crt.

Detalii

Masa avioanelor fără pilot

Total

Observații

<150kg.

(MUAV)

>150kg.<500kg.

(TUAV)

1.

În serviciu

  25

11

  36

 

2.

Gata pentru vânzare

115

  7

122

 

3.

În proiect

   6*

*Numai secificat

4.

În dezvoltare

189

53

242

TOTAL

329

71

400

 

Din datele prezentate, rezultă că doar 36 de sisteme sunt în serviciu, fiind utilizate exclusiv pentru aplicații în domeniul civil, urmând ca numărul acestora să ajungă, până la sfârșitul anului 2017, socotit a fi anul de vârf în domeniul sistemelor de avioane fără pilot cu aplicații civile*9, la circa 100 de sisteme, iar pe termen lung se va înregistra o creștere importantă, pe măsură ce sunt parcurse toate fazele de cercetare-dezvoltare și realizare a acestora. Pe lângă acestea, este de așteptat ca sistemele de avioane fără pilot militare să fie întrebuințate, pentru executarea de activități, în folosul unor autorități civile, care solicită desfășurarea de acțiuni cu un grad mare de asemănare cu cele militare, cum ar fi cele din domeniul poliției, al supravegherii maritime sau al realizării securității întrunirilor la nivel înalt și evenimentelor internaționale importante.

 

II. SITUAȚIA SISTEMELOR DE AVIOANE FĂRĂ PILOT ÎN ROMÂNIA

2.1.  Scurt istoric privind sisteme de avioane fără pilot folosite în România

În anul 1987, în înzestrarea Aviaţiei Militare Române, a fost introdus sistemul de  avioane de cercetere fără pilot VR-3, de producţie sovietică, cu care a fost dotată o escadrilă de cercetare fără pilot, unitate dislocată pe aerodromul Mihail Kogălniceanu.*10

 

Escadrila a fost prevăzută cu 12 avioane fără pilot, reactive, VR-3, având viteza de 950km/h, plafonul maxim de zbor de 5000m și raza de acțiune de 200km. Dintre acestea opt aparate puteau executa misiuni de fotogrametrie, înregistrarea informaţiilor fiind realizată pe un film în lungime de 120 metri, iar patru aparate erau specializate pentru cercetare video,  pentru care transmiterea informaţiilor se realiza prin intermediul unei legături radio, către o staţie de la sol.

 

Sistemul de avioane fără pilot VR-3 a fost complet autonom şi dislocabil, personalul având la dispoziţie întregul suport tehnologic necesar pregătirii sistemelor de comandă şi a echipamentelor, întreţinerii la sol, pregătirii pentru lansare, lansării, recuperării, transportului şi întreţinerii aparatelor fără pilot VR-3, precum şi pentru recepţia, procesarea, înterpretarea şi transferul informaţiilor către eşalonul superior, beneficiarul misiunilor de cercetare.

 

La începutul anilor 2000, escadrila de cercetare fără pilot a fost desfiinţată, iar aparatele de zbor au fost stocate și ulterior casate, mai puțin un exemplar care se află la Muzeul Aviației Române.

Introducerea, în anul 1999, în înzestrarea Forțelor Aeriene și echiparea unei escadrile cu 11 avioane fără pilot de produție americană  de tipul RQ-7 SHADOW 600, a reprezentat un important pas înainte pe linia întrebuințării sistemelor de avioane fără pilot în Armata României.

Escadrila RQ-7 SHADOW a fost întrebuințată în numeroase acțiuni în teatrele de operații din afara granițelor, înregistrând pierderi însemnate în tehnică aeronautică.

2.2.  Situația actuală a sistemelor de avioane fără pilot în România

De-a lungul timpului, în România, au existat preocupări pentru construirea unor tipuri de avioane fără pilot, dar acestea de cele mai multe ori au rămas la stadiul de proiect, sau au fost realizate diferite prototipuri sau demonstratoare.

De regulă, activitățile de cercetare-dezvoltare s-au desfășurat în cadrul institutelor de cercetări de profil și al universităților și, mai nou, de companii private, pe proiecte finanțate din fonduri proprii.

Până în prezent, nu s-au manifestat preocupări  din partea autorităților guvernamentale române de dezvoltare a unor proiecte de sisteme de avioane fără pilot, deși evenimentele care au avut loc, în ultima perioadă de timp, pe plan mondial, au scos în evidență atât necesitatea, cât și importanța folosirii  acestor mijloace în vederea culegerii de informații relevante pentru numeroase domenii de activitate militare și civile.

În acest context, Institutul Național de Cercetări Aeronautice și Spațiale (INCAS) a realizat prototipul IAR-T, un mini avion fără pilot cu o greutate de 20kg, fiind echipat cu un sistem video în timp real, având viteza maximă de 180km/h, o anduranță de 30 de minute și raza maximă de acțiune de 10km. Acesta a fost conceput pentru a fi utilizat, mai ales, în domeniul cercetărilor științifice, dar  din lipsa comenzilor nu a mai fost dezvoltat.

La rândul său, Institutul Național de Aviație S.A., a realizat prototipurile a două avioane fără pilot ARGUS S și ARGUS XL.

Avionul fără pilot ARGUS S a fost conceput pentru a efectua misiuni de supraveghere, fiind proiectat  pentru a avea o greutate maximă de 140 kg și o viteză maximă  de 240 km/h, având o raza de acțiune de 200 km în zbor autonom. Decolarea si aterizarea sunt radio-comandate de la sol, de un operator, în timp ce zborul de croazieră se bazează, în intregime, pe sistemele de  bord.

Sistemul ARGUS XL este un avion fără pilot în configurație Canard, construit, în întregime, din materiale composite. Aripile si ampenajele sunt detașabile, iar trenul de aterizare principal este o lamă elastică, echipată cu frâne mecanice și nu este retractabil. Trenul de bot este fix, cu direcție și cu piston oleo-pneumatic.

Proiectul ARGUS XL are drept scop realizarea unui avion fără pilot și a unei stații de sol pentru culegerea de imagini video, în timp real, în raza de acoperire radio directă (<200km), sau stocarea lor, în afara acestei raze, pentru transferul lor ulterior la sol.

În cadrul Facultatii de Ştiinţe şi Ingineria Mediului a Universităţii “Dunărea de Jos” functioneaza un Centru de Excelenţă pe probleme de Mediu, unde a fost realizat un avion fără pilot, cu o autonomie de zbor de 150 km, care poate fi utilizat pentru supraveghere, recunoaștere, efectuarea de hărți cadastrale, observații de mediu și de biodiversitate.

Dezvoltând un proiect de cercetare – dezvoltare, finanțat din fonduri proprii, Compania S.C.TEAMNET INTERNAȚIONAL S.A. a relizat, până în prezent, două tipuri de sisteme de avioane fără pilot-țintă ȘOIM-I și ȘOIM-II, mini – sistemul HIRRUS cu capacități ISR (intelligence, surveillance, reconnaissance) și are în dezvoltare un sistem tactic de avioane fără pilot.

Avioanele-țintă ȘOIM-I și ȘOIM-II dezvoltă viteze cuprinse între 50 m/sec. și 80 m/sec., evoluează la plafoane de 3000 m, cu raze de acțiune de 30 km și de 100 km., au autonomie de o oră și respectiv, șase ore, putând realiza orice cerință pentru antrenarea și efectuarea tragerilor cu mitralierele, artileria și rachetele cu baza la sol, în poligoanele de trageri specializate.

Sistemul HIRRUS este prevăzut să îndeplinescă misiuni atât în domeniul militar, cât și în cel civil, fiind destinat pentru supraveghere și recunoaștere, pentru culegerea de informații, în timp real, necesare organelor de decizie militare sau civile în vederea luării de măsuri în consecință. Acesta poate fi echipat cu cameră girostabilizată de luat vederi pe timp de zi, sensor monocromatic girostabilizat pentru noapte sau modul foto color pentru zi.

 

III.  PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII SISTEMELOR DE AVIOANE FĂRĂ PILOT ÎN ROMÂNIA

Având în vedere importanța informațiilor, supravegherii și recunoașterilor în timp real pentru forțele angajate în ducerea de acțiuni militare, sistemele de avioane fără pilot, ca urmare a perfecționării acestora, se impun, din ce în ce mai mult, ca mijloace deosebit de importante în toate etapele pregătirii și ducerii acțiunilor militare, cu influențe importante asupra rezultatelor acestora.

Dezvoltarea sistemelor de avioane fără pilot pune conducerea Armatei României în fața unei decizii de o importanță deosebită, privind introducerea în înzestrare a sistemelor de avioane fără pilot, îndeosebi în domeniile culegerii de informații, supravegherii și recunoașterii ( ISR- intelligence, surveillance, recconaissance).

Participarea Armatei României la acțiuni militare în teatre de operații în afara granițelor naționale, sub egida ONU, în cadrul NATO sau în compunerea unor alianțe militare, a scos în evidență importanța tot mai crescândă a întrebuințării sistemelor de avioane fără pilot, atât în câmpul tactic, cât și la nivel operativ sau strategic.

Una din lecțiile învățate a relevat rolul crescând al structurilor de informații în culegerea, prelucrarea și punerea la dispoziția comandamentelor de la toate nivelurile, a informațiilor necesare acestora, cu folosirea, pe scară largă, a sistemelor de avioane fără pilot, atât ziua, cât și noaptea, pe toată durata acțiunilor militare.

De asemenea, structurile de forțe speciale, în cadrul acțiunilor pe care le desfășoră, sunt dependente de informațiile în timp real despre obiectivul sau forțele asupra cărora acționeză, situație în care informațiile furnizate de sistemele de avioane fără pilot se dovedesc a fi deosebit de utile.

O impotanță crescândă a capătat-o întrebuințarea sistemelor de avioane fără pilot de către unitățilre militare de tip batalion, ca elemente de bază în culegerea de informații relevante pentru pregătirea și ducerea acțiunilor împotriva adversarilor,  supravegherea și monitorizarea acestora, precum și pentru determinarea efectelor loviturilor efectuate asupra forțelor și obiectivelor adversarului.

România este, probabil, cea mai avansată țară dintre noile state membre NATO, în utilizarea sistemelor de avioane fără pilot, în domeniul militar. România a folosit o perioadă lungă de timp sisteme de tip SHADOW și  este de așteptat ca, în perioada 2013-2017, să achiziționeze îndeosebi mini avioane fără pilot (MUAV) și avioane fără pilot tactice (TUAV).

3.1  Misiunile pe care le pot îndeplini sistemele de avioane fără pilot în domeniul militar

A.  Cu folosirea sistemelor de avioane fără pilot cu întrebuințări I.S.R.

  • Culegerea informațiilor despre inamic, în timp real, necesare pregătirii și ducerii acțiunilor de către trupele speciale, structurile de informații, B. și Bg.I., Mc., V.M.
  • Supravegherea continuă a raioanelor de interes pentru ducerea acțiunilor de către trupele speciale și structurile de informații, B. și Bg.I., Mc., V.M.
  • Supravegherea constantă și neîntreruptă a acțiunilor inamicului, în scopul evitării surprinderii.
  • Recunoașterea itinerarelor de deplasare, a raioanelor de dispunere și a celor în care urmează să acționeze trupele speciale, structurile de informații, B. și Bg.I., Mc., V.M..
  • Determinarea efectelor acțiunilor trupelor speciale și ale mijloacelor de lovire asupra obiectivelor inamicului.
  • Observarea și corectarea tragerilor de artilerie, executate de B., R. și Bg. Art. și determinarea efectelor acestora asupra obiectivelor inamicului
  • Protecția forțelor proprii pe timpul efectuării deplasărilor precum și în raioanele lor de dispunere împotriva acțiunilor inamicului.
  • Sprijinirea coloanelor pe timpul efectuării transporturilor.
    • Participarea la misiuni de căutare-salvare, independente sau în cooperare cu alte  forțe și mijloace.
  • Supravegherea dispozitivelor unităților și marilor unități în cadrul măsurilor de securitate luate de acestea.
  • Verificarea măsurilor de siguranță luate pe timpul executării tragerilor cu mitralierele, artileria și rachetele cu baza la sol, în poligonul Capu Midia.
  • Efectuarea de fotografii aeriene, în cadrul acțiunilor de cercetare a terenului, în zonele acțiunilor de luptă.
  • Supravegherea navelor militare pe timpul deplasării acestora spre raioanele acțiunilor navale, în teatrele din afara țării, și pe timpul pregătirii și desfășurării acțiunilor navale de către acestea.

B.  Cu sisteme de avioane fără pilot-țintă

  • Antrenarea subunităților de mitraliere, de artilerie și de rachete cu baza la sol, precum și cu armamentul de la bordul navelor în garnizonele lor de dislocare, în condițiile prevăzute de problemele de tragere.
  • Asigurarea condițiilor pentru verificarea subunităților și unităților de artilerie și de rachete cu baza la sol, precum și cu armamentul de la bordul navelor, în cadrul admiterii la trageri în poligoanele specializate, potrivit prevederilor regulamentelor  și instrucțiunilor de tragere.
  • Realizarea  traiectelor pentru simularea de ținte aeriene, în condițiile prevăzute de problemele de tragere, pentru efectuarea de trageri cu subunitățile și unitățile de mitraliere, artilerie și de rachete cu baza la sol, precum și cu armamentul de la bordul navelor.
  • Efectuarea de misiuni pentru calibrarea stațiilor de radiolocație din înzestrarea Armatei României.

3.2  Misiunile pe care le  pot îndeplini sistemele de avioane fără pilot în domeniul civil

Întrebuințarea sistemelor de avioane fără pilot în domeniul civil, în România, este la început de drum. Au existat diferite acțiuni în acest domeniu, dar ele au avut, de cele mai multe ori, un caracter sporadic, sau au fost zboruri demonstrative.

Experiența dobândită de utilizatorii de astfel de sisteme, pe plan mondial, a pus în evidență aplicații ce pot fi realizate în numeroase domenii de activitate sociale, economice și științifice.

Trebuie făcută mențiunea că diversificarea aplicațiilor în domeniul civil este determinată de multitudinea de senzori cu care pot fi echipate sistemele de avioane fără pilot, aceștia pot fi camere de luat vederi pe timp de zi și de noapte, module pentru fotogrametrie, cartografiere și  cadastrare, mijloace de comunicații sau diferite aparate pentru analizarea atmosferei și a pământului.

Pe această bază am identificat domeniile în care s-ar putea desfășura activități cu folosirea sistemelor de avioane fără pilot, în activitatea cotidiană sau în sistuații de urgență, în domeniile ce vor fi menționate în continuare, asfel:

  1. A.    În domeniul afacerilor interne:
  • supravegherea și monitorizarea granițelor;
  • supravegherea și monitorizarea traficului rutier;
  • supravegherea și monitorizarea zonelor în care s-au produs dezastre și catastrofe naturale;
  • determinarea efectelor dezastrelor și calamităților naturale;
  • supravegherea și monitorizarea  adunărilor și a mulțimilor violente;
  • supravegherea întâlnirilor internaționale;
  • supravegherea și monitorizarea structurilor critice;
  • căutarea-salvarea supravețuitorilor dezastrelor și calamităților naturale.

 

  1. B.     În domeniul agriculturii:
  • supravegherea și monitorizarea culturilor pentru determinarea gradului de creștere al acestora, apariția și  răspândirea dăunătorilor;
  • supravegherea și monitorizarea turmelor de animale în zonele de pășunat;
  • supravegherea și monitorizarea sistemelor de hidroameliorații și de irigații;
  • realizarea măsurilor de protecție a suprafețelor agricole.

C.    În domeniul cadastrului:

  • ridicarea datelor necesare efectuării lucrărilor de cadastrare a terenurilor agricole și neagricole, pădurilor și localităților.

 D.     În domeniul protecției mediului înconjurător:

  • monitorizarea mediului înconjurător și a modificărilor climatice;
  • cercetarea și monitorizarea pădurilor;
  • recensământul animalelor sălbatice;
  • determinarea nivelurilor de poluare a atmosferei, solului și apelor în locurile unde s-au produs dezastre și calamități naturale;
  • supravegherea și monitorizarea cursurilor de apă și a Deltei Dunării;
  • inspectarea digurilor și a lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor;
  • ridicarea datelor pentru realizarea  hărților bazinelor hidrografice, precum și a fotogramelor pentru ariile de interes aparținând acestora;
  • cercetarea și monitorizarea surselor de poluare și a ariilor poluate;
  •  supravegherea incidentelor de mediu, îndeosebi la centralele nucleare și societățile cu un ridicat grad de risc pentru poluarea atmosferei, solului și apelor.

E.     În domeniul transporturilor:

  • supravegherea și monitorizarea transporturilor pe Fluviul Dunărea și principalele căi de transport;
  • transportarea de medicamente, corespondență și alte materiale în locurile greu accesibile pentru alte tipuri de mijloace de transport;
  • supravegherea și monitorizarea activităților portuare și în nodurile mari de comunicații feroviare și rutiere.

*     *

*

Referințe:

*1.-  Unmanned Aerial Vehicle(drones):an introduction,pag.3.;SN06493/05.12.2012; House of  Commons, Library.

*2.-  Ibidem.

*3. –  Unmanned Aerial Vehicles:Opportunities and Challanges for the Alliance; 066STC/02.04.2012;NATO Parliamentary Assembley.

*4. –  Ibidem.

*5.-  European UAS Industry & Market Issues, pag.7, by Peter van Blyenburgh, UVS International, ICAO UAS Seminar, 18-20.04.2012,Lima-Peru

*6.-  Study Analysing The Current Activities In The Field UAV, by Frost & Sullivan, pag.9-25, European Commision, Enterprise and Industry Directorate-General

*7.-  Unmanned Aircraft Systems, The Current Situation, pag.18, by Peter van   Bluenburgh, EASA UAS Workshop, France 1, 2008.

*8.-  European UAS Industry & Market Issues, pag.4, by Peter van Blyenburgh, UVS International, ICAO UAS Seminar, 18-20.04.2012, Lima-Peru.

*9.-  Study Analysing The Current Activities In The Field UAV, by Frost & Sullivan, grafic – pag 8, European Commision, Enterprise and Industry Directorate-General

*10.-   Marius Lucian Andrei, blog, Avionul de cercetare fără pilot VR-3 (TU-143)

*11.-  Study Analysing The Current Activities In The Field UAV, by Frost & Sullivan, grafic – pag 8, European Commision, Enterprise and Industry Directorate-General

Liceul Militar “Dimi­trie Cantemir”, Scoala Militara Superioara de Ofiteri de Rachete si Artilerie Antiaeriana, Academia Militara, Cursul postacademic de analisti de stat major, Colegiul National de Aparare, doctoratul in stiinta militara – sunt cateva din treptele formarii si perfectionarii profesionale ale generalului Magdalena

General (ret.) dr. ION MAGDALENA este in prezent UAS Program Manager in cadrul firmei S.C. TEAMNET INTERNAȚIONAL S.A.

Va multumim domnule general pentru studiul realizat si va mai asteptam pe la noi.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Blue Captcha Image
Refresh

*

Continuand navigarea pe acest site sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor. Mai mult...

Un „Internet Cookie” (termen cunoscut si ca „browser cookie” , „HTTP cookie” sau pur si simplu”cookie” ) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitarea emisa de catre un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet „pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard driveul utilizatorului). Un cookie este format din 2 parti: numele si continutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existenta a unui cookie este determinata; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul il poate accesa din nou in momentul in care un utilizator se intoarce pe website-ul asociat webserverului respectiv.Cookie-urile in sine nu solicita informatii cu caracter personal pentru a putea fi utilizate si, in cele mai multe cazuri, nu identifica personal utilizatorii de internet. Care sunt avantajele cookie-urilor? Un cookie contine informatii care fac legatura intre un web-browser (utilizatorul) si un web-server anume (website-ul). Daca un browser acceseaza acel web-server din nou, acesta poate citi informatia deja stocata si reactiona in consecinta. Cookie-urile asigura userilor o experienta placuta de navigare si sustin eforturile multor websiteuri pentru a oferi servicii confortabile utilizatorillor: ex – preferintele in materie de confidentialitate online, optiunile privind limba site-ului, cosuri de cumparaturi sau publicitate relevanta. Continuand navigarea va exprimati acordul privind utilizarea cookie-urilor pe acest site.

Inchide