Două structuri NATO de comandă-control pe teritoriul national:– NFIU şi Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est

NATO

NATO

Miniştrii apărării ai statelor membre NATO au convenit in cadrul reuniunii de la Bruxelles continuarea măsurilor de asigurare pe parcursul anului 2015, transformarea şi creşterea nivelului de reacţie a Forţei de Răspuns NATO (NRF), crearea şi operaţionalizarea Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (Very High Readiness Joint Task Force- VJTF), ca element central al NRF şi constituirea imediată, pe teritoriile aliaţilor din est – România, Polonia, Bulgaria şi cele trei state baltice – a Unităţilor pentru Integrarea Forţelor NATO (NFIU).

În cadrul sesiunii de lucru a Consiliului Nord-Atlantic s-au adoptat o serie de decizii concrete privind implementarea obiectivelor stabilite cu ocazia summit-ului NATO din Ţara Galilor, în special Planul de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a Alianţei (RAP).

România a anunţat constituirea şi operaţionalizarea pe teritoriul naţional a două structuri NATO de comandă-control – NFIU şi Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est, ce urmează să fie puse la dispoziţia Alianţei, asigurarea sprijinului naţiunii gazdă pentru capacităţile şi forţele aliate care se vor disloca în această zonă, precum şi contribuţiile proprii pentru NRF / VJTF.

La reuniunea miniştrilor Apărării de la Bruxelles s-a decis constituirea imediată pe teritoriile aliaţilor din est – România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania – a unor Unităţi pentru Integrarea Forţelor NATO, acestea fiind structuri multinaţionale de comandă şi control ale Alianţei Nord-Atlantice, care vor ”asigura o prezenţă vizibilă şi continuă a NATO pe teritoriul aliaţilor estici“.

Pe lângă acest centru, România va găzdui un Comandament Multinaţional de Divizie Sud-Est care va funcţiona ca un centru de comandă-control în situaţia dislocării de forţe pe flancul estic al NATO.

”După primirea în NATO din 2004, măsurile care s-au aprobat astăzi pentru România sunt foarte importante, putem să le spunem chiar istorice, vizavi de reasigurarea pe flancul estic al NATO şi UE. Aceste structuri multinaţionale NATO de comandă şi control reprezintă materializarea deciziei adoptate la summitul din 2014, privind asigurarea unei prezenţe vizibile şi persistente a NATO pe teritoriul ţărilor aliate.

Aceste unităţi vor avea un rol cheie pentru legătura dintre forţele naţionale şi cele NATO, asigurând elementul de comandă şi control în situaţii în care noua forţă de reacţie a Alianţei, cea cu nivel ridicat de operativitate, va fi dislocată”, a declarat, ministrul Dusa la Bruxelles.

El a precizat că în cadrul discuţiilor ministeriale s-a stabilit şi aplicarea măsurilor necesare pentru operaţionalizarea Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat – ”Vârful de lance” – prezentată joi de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Aceasta va fi constituită dintr-o brigadă de forţe terestre, având în compunere până la cinci batalioane de manevră, cu o viteză de reacţie de la două la trei zile în cazul unui conflict.

Pentru anul 2015 se va testa o soluţie interimară a programului, cu contribuţii din partea Germaniei, Olandei şi Norvegiei.

Cele două centre din România vor fi implementate pe parcursul anului 2015 şi vor fi puse la dispoziţia Alianţei Nord-Atlantice începând cu anul 2016. Aici vor lucra atât personal român cât şi militari din statele membre NATO.

Printre statele membre vehiculate că vor trimite militari în România se numără Marea Britanie, SUA, Canada, Bulgaria, Turcia sau Polonia.

Marea Britanie va juca un rol de conducere în Forţa de reacţie rapidă a NATO din Europa Centrală şi de Est, urmând să trimită trupe în comandamentele regionale din România şi Polonia, a anunţat ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, citat de BBC News online.

Marea Britanie va trimite 1.000 de militari şi patru avioane de vânătoare de tip Typhoon pentru noua Forţă de reacţie rapidă, a precizat Fallon.

“Credibilitatea NATO în contextul actualelor riscuri de securitate depinde de rolul jucat de fiecare ţară. Cuvintele dure trebuie susţinute prin acţiuni ferme”, a subliniat Fallon.

Surse: mapn.ro, mediafax.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Blue Captcha Image
Refresh

*

Continuand navigarea pe acest site sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor. Mai mult...

Un „Internet Cookie” (termen cunoscut si ca „browser cookie” , „HTTP cookie” sau pur si simplu”cookie” ) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitarea emisa de catre un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet „pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard driveul utilizatorului). Un cookie este format din 2 parti: numele si continutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existenta a unui cookie este determinata; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul il poate accesa din nou in momentul in care un utilizator se intoarce pe website-ul asociat webserverului respectiv.Cookie-urile in sine nu solicita informatii cu caracter personal pentru a putea fi utilizate si, in cele mai multe cazuri, nu identifica personal utilizatorii de internet. Care sunt avantajele cookie-urilor? Un cookie contine informatii care fac legatura intre un web-browser (utilizatorul) si un web-server anume (website-ul). Daca un browser acceseaza acel web-server din nou, acesta poate citi informatia deja stocata si reactiona in consecinta. Cookie-urile asigura userilor o experienta placuta de navigare si sustin eforturile multor websiteuri pentru a oferi servicii confortabile utilizatorillor: ex – preferintele in materie de confidentialitate online, optiunile privind limba site-ului, cosuri de cumparaturi sau publicitate relevanta. Continuand navigarea va exprimati acordul privind utilizarea cookie-urilor pe acest site.

Inchide