Centru de investigaţii socio-comportamentale la MApN

Potrivit unui comunicat de presa dat publicitatii astazi de MApN, ministrul Duşa a dispus înfiinţarea la nivelul ministerului a unui Centru de investigaţii socio-comportamentale.

Nu stim daca aceasta decizie este efectul seriei ”Sindromul NU” realizata jurnalistii gandul.info, insa infiintarea acestui centru este binevenita.

Specialiştii centrului vor desfasura activităţi de profilaxie şi combatere a stresului operaţional specific misiunilor militare, prin pregătirea psihologică a personalului şi identificarea din timp a cazurilor sensibile care pot determina tulburări psiho-comportamentale.

Psihologii centrului vor derula şi activităţi de consiliere şi psihoterapie a personalului cu simptomatologie specifică comportamentelor disfuncţionale.

Personal, consider binevenita initiativa ministrului Dusa. Ea vine sa recunoasca, desi se contesta cu vehementa de catre psihologii militari, faptul ca si Armata Romana are militari asupra carora actiunile militare din Irak sau Afganistan si-au lasat amprenta. Nu este nimic rusinos in asta, nu este nimic de care sa ne ferim. Toate tarile membre NATO au militari afectati intr-un fel sau altul de teatrele de operatii, ajungand ca armata SUA sa fie afectata in proportie de 15%. Deci, felicitari domnule ministru!

Pentru ca imi este necunoscuta sintagma ”stres operational” am cautat si am gasit cate ceva:

Dupa acum aratau Beehr si Newman (1978), exista trei categorii de simptome ale STRESULUI OPERATIONAL

-Simptomele psihologice sunt acele probleme emotionale si cognitive care apar in conditiile unei munci stresante, cand munca depusa devine nesatisfacatoare si angajatul nu mai este motivat de aceasta (de exemplu depresia, oboseala, anxietatea, frustrarea)

-Simptomele fiziologice apar in conditiile in care anumite aspecte moderne ale mediului muncii imping indivizii dincolo de limitele constitutiei biologice (ulcer, boli cardiovasculare, infarct)

-Simptomele comportamentale pot fi impartite in doua categorii

-cele care apartin angajatului (lenea, abuzul de alcool, tutun, droguri, agresiuni intre angajati)

-cele care apartin organizatiei (absenteismul, accidentele, slaba productie).

O strategie pentru a ajuta persoanele sa faca fata STRESULUI OPERATIONAL reprezinta concentrarea acestora asupra propriilor simptome si semnale de aparitie a stresului.

Oamenii reactioneaza diferit la actiunea factorilor de stres, in functie de varsta si echilibrul psihosomatic. Persoanele cu o personalitate puternica, cu un echilibru psihosomatic bun, cu un regim de viata echilibrat, au reactii minore la factorii stresanti care nu au repercusiuni asupra sanatatii organismului lor.

Efectele stresului ocupational asupra indivizilor cu un regim de viata mai putin echilibrat sau care nu cunosc suficient de bine strategiile de aparare impotriva lui, sunt in general legate fie de aparitia diferitelor categorii de boli (somatice, psihice), fie de generarea unor sentimente de insatisfactie cu privire la ocupatia avuta, la autorealizarea profesionala sau vizand calitatea relatiilor interpersonale ce iau nastere in cadrul grupului de munca.

De pilda, stresul datorat campului de lupta, este de obicei urmat de nevroze traumatice indelung studiate. Regasim astfel, la nivel individual, anumite simptome, cum ar fi: angoasa, depresiile, tulburarile de somn, cu recurgerea la remedii precum tigarile, alcoolul, drogurile etc., insotite de somatizarea unor anumite functii: digestive, cardiovasculare, migrene, cefalee, alergii etc.

Mai multe despre stresul operational pe creeaza.com

One Response to Centru de investigaţii socio-comportamentale la MApN

  1. stopsy says:

    Alături de mulțumiri în fața … frontului estic, pentru găzduirea OBSERVATORULUI AERIAN BGuță, dau frâu unei haiose amintiri iscate eseul Dvs.
    În clădirea de pe HO ȘI MIN, unde în 1976 făceam cursul de engleză, funcționa prima structură de psiho din armată. Am și acum topuri de teste profesioniste, aruncate pe hol la surprinzătorea deființare. Poanta șoptită era că mulți generali din staf ar fi dat chix la unele teste umanitare și de IQ !! Salut renașterea acestui util KNOW HOW!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Blue Captcha Image
Refresh

*

Continuand navigarea pe acest site sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor. Mai mult...

Un „Internet Cookie” (termen cunoscut si ca „browser cookie” , „HTTP cookie” sau pur si simplu”cookie” ) este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si numere, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitarea emisa de catre un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet „pasiv” (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard driveul utilizatorului). Un cookie este format din 2 parti: numele si continutul sau valoarea cookie-ului. Mai mult, durata de existenta a unui cookie este determinata; tehnic, doar webserverul care a trimis cookie-ul il poate accesa din nou in momentul in care un utilizator se intoarce pe website-ul asociat webserverului respectiv.Cookie-urile in sine nu solicita informatii cu caracter personal pentru a putea fi utilizate si, in cele mai multe cazuri, nu identifica personal utilizatorii de internet. Care sunt avantajele cookie-urilor? Un cookie contine informatii care fac legatura intre un web-browser (utilizatorul) si un web-server anume (website-ul). Daca un browser acceseaza acel web-server din nou, acesta poate citi informatia deja stocata si reactiona in consecinta. Cookie-urile asigura userilor o experienta placuta de navigare si sustin eforturile multor websiteuri pentru a oferi servicii confortabile utilizatorillor: ex – preferintele in materie de confidentialitate online, optiunile privind limba site-ului, cosuri de cumparaturi sau publicitate relevanta. Continuand navigarea va exprimati acordul privind utilizarea cookie-urilor pe acest site.

Inchide